
Dacă ați ajuns în această pagină de Internet, înseamnă că măcar curiozitatea – dacă nu cumva și interesul academic – v-a îndemnat să cercetați despre ce este vorba. Aici vă aflați în teritoriul unui proiect științific deosebit de altele contemporane, al cărui titlu sună astfel: „Interdisciplinary Research on Russia’s Geopolitics in the Black Sea and the Arctic Ocean” sau, în limba română, “Cercetare interdisciplinară asupra geopoliticii Rusiei în raport cu spațiul pontic și cu zona arctică”. Proiectul este generos finanțat prin Mecanismul Financiar SEE (Spațiul Economic European, adică Islanda, Liechtenstein și Norvegia) – partenerul nostru fiind Institutul Fridtjof Nansen din Oslo – România completând fondurile necesare pentru desfășurarea sa. Universitatea din București este gazda primitoare a intreprinderii noastre. După cum știm, este un proiect unic în țară și de bun augur.
De ce Norvegia și România, vă puteți întreba? Chiar dacă țările se află la extremitățile geografice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene (Norvegia fiind asociată acesteia), experiențele lor – în ceea ce priveste relațiile bilaterale cu Federația Rusă – sunt parțial compatibile și invită la analiza comparativă. În multe situații interesele generale se suprapun, iar gradul de sensibilitate strategică este îndeobște asemănător. În plus, investigația comparativă care implică Norvegia și România, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, este fără precedent; credem, așadar, că deschidem, din acest punct de vedere, o cale nouă și încă neexplorată a studiilor de caz.
Proiectul, măcar pentru durata următorilor trei ani, se concentrează asupra următoarelor direcții de studiu: „Retorica politică în arealurile pontic și arctic” (cu trimitere la modul de reflectare în Rusia a evenimentelor interne din Norvegia și România), „Instrumentele geopolitice folosite de Rusia în relațiile cu Norvegia și România” (cu trimitere la modul în care relațiile bilaterale au fost și sunt subiect al apartenenței Norvegiei și României la NATO și UE), „Resurse naturale și geografie” (cu referire la disputele politice asupra delimitării spațiilor de exploatare economică națională în arealurile Mării Negre si al Oceanului Arctic), „Novorossiya, regiunea Odessei și chestiunea minorităților naționale în Sudul Ucrainei” (cu trimitere la raporturile dintre comunitățile minoritare etno-lingvistice din Sudul Ucrainei și Federația Rusă), „Conflictul înghețat din Transnistria și interesul OSCE” (cu privire la evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și entitatea transnistreană, din perspectiva implicării OSCE), „Politica actuala a Rusiei față de vecinii săi est-europeni din perspectivă istorică” (cu referință la evoluția istorică a intereselor Imperiului Rus și, mai târziu, a URSS și a Federației Ruse față de vecinii politici imediați din Estul Europei). Toate aceste axe de cercetare academică sunt asumate de cei care suntem astăzi, alături de mine, participanți activi în realizarea proiectului: Dnii Profesori Marius Diaconescu (Facultatea de Istorie), Radu Carp și Armand Goșu (Facultatea de Științe Politice) – sub egida Universității din București. Nouă ni se adaugă colegii norvegieni – experți incontestabili în materia preocupărilor noastre.
Ambiția noastră nu se oprește aici. Dorim, prin angajarea doctoranzilor de prim an și a celor care și-au susținut teza de doctorat în ultima vreme, să creștem o generație de experți, de conștiințe academice care să fie departe de considerații ignorante, de concluzii lipsite de sens și de argumentație, de contracte subterane cu politicile locale. Ne dorim să punem bazele unei cunoașteri autentice a relațiilor dintre Federația Rusă și restul lumii, lipsită de dependențe și de condiționări. În ce măsură vocea înțelepciunii noastre va fi auzită… nu depinde de noi. Însă e nevoie acută de cunoaștere și de sens.
Interdisciplinaritatea este conceptul nostru de acțiune metodologică. Suntem laolaltă istorici, specialiști în științe politice, geografi… așa se cuvine când avem, ca obiect de studiu, o civilizație și o națiune.
Și sperăm – cât ne vor îngădui vremurile – să construim un centru de studiu consacrat Rusiei. Țările dimprejur au așa ceva de ani de zile; e timpul să admitem că și pentru noi este nevoie de asemenea instituții. Cum altfel se poate corect interpreta o lume și o prezență politică mondială familiare nouă? Astfel vom înțelege mai mult din prezent, așa vom fi mai pregătiți pentru a înțelege mai mult în viitor.
Acest proiect e îndrăzneț, desigur. Dar se poate oare aspira la mai mult tăcând? Per angusta ad augusta.
Prof. univ. dr. Mihai Răzvan Ungureanu