ArticoleRepublica Moldova la 30 de ani: provocări și oportunități

Republica Moldova la 30 de ani: provocări și oportunități

-

La aniversarea a 30 de ani de la declararea independenței, Moldova pare să-și poziționeze politica externă spre obiective clare de integrare europeană. Președintele Maia Sandu a articulat clar acest obiectiv în cadrul festivităților care au avut loc la Chișinău pe 27 august. Președintele a subliniat că: „Acum avem ocazia să sprijinim cu toții un proiect național de curățare și consolidare a statului, astfel încât să putem merge mai departe pe drumul spre prosperitate și integrare europeană”.

Ucraina, Polonia și România au fost reprezentate la cel mai înalt nivel oficial la festivitățile de Ziua Independenței Naționale prin prezența președinților Volodymyr Zelensky, Andrzej Duda și Klaus Iohannis. Prezența celor trei președinți nu a fost menită doar să transmită semnale clare de susținere a agendei de integrare europeană, pe care președintele a evidențiat-o, ci și să sublinieze interesele pe care cele trei țări le urmăresc pentru dezvoltarea atât a parteneriatelor bilaterale, cât și a inițiativelor regionale.

Mai multe aspecte privind evoluția tendințelor politice regionale sunt astfel relevante pentru a înțelege nu numai pozițiile deja exprimate la nivel oficial de Maia Sandu cu ocazia Zilei Independenței Naționale, ci și interesele pe care România, Ucraina și Polonia au încercat să le promoveze, precum și obiectivele specifice de politică externă, pe care fiecare dintre liderii acestor țări a încercat să le exprime cu ocazia aniversării.

România: principalul partener strategic al Republicii Moldova

Klaus Iohannis s-a folosit de ocazia Zilei Independenței Naționale a Republicii Moldova pentru a transmite un mesaj clar de susținere a parteneriatului strategic față de Republica Moldova și pentru a reitera sprijinul României pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova.  Aceste declarații de susținere nu au reprezentat o surpriză,  deoarece, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană în 2007, diferite politici față de Republica Moldova au condus treptat la o formulare clară a agendei politice bilaterale și a intereselor comune, pe care cele două țări le pot dezvolta prin consolidarea cooperării. Există o foaie de parcurs clară inerentă planului strategic pe care România l-a propus Republicii Moldova prin intermediul parteneriatului strategic  precum și in Strategiia de Securitate Națională a României care  propun  cooperarea economică drept mijloc de consolidare a relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Este important de menționat însă că, în ciuda sprijinului oficial pe care România l-a oferit până acum prin ajutor economic și sprijin public pentru suveranitatea și independența sa, lipsesc obiectivele  clare  cu privire la modul în care ar trebui abordate aspectele de securitate ce provin din contestarea integrității teritoriale  a Republicii Moldova. Aceasta este poate cea mai mare consecință a abordării  de către diverși actori regionali a conflictele secesioniste din regiune prin promovarea integrării europene și a standardelor înainte de abordarea statutului. Într-adevăr, așa cum am văzut în ultimii 30 de ani, democrația a făcut parte din nenumărate strategii de soluționare a conflictelor atât în spațiul ex-sovietic, cât și în Balcani, fiind una dintre pre-condițiile pentru determinarea statutului atât în Kosovo, precum și în propunerile de reglementare ale conflictului transnistrean. 

Polonia și provocările cu care se confruntă Republica Moldova în  găsirea aliaților europeni

Acest lucru este deosebit de important dacă ne uităm la declarațiile lui Andrzej Duda la Chișinău în 26 August 2021. Inițiativa Poloniei de a-și împărtăși experiența democratică a produs reacții mixte la Chișinău, trezind  critici la adresa palmaresului slab al Poloniei în ceea ce privește drepturile minorităților. Cu toate acestea, în ciuda criticilor existente la adresa actualei administrații poloneze, ar trebui să ne uităm la agenda  propusă Republicii Moldova, a cărei politică externă față de integrarea europeană se dezvoltă nu numai în contextul instabilității regionale, ci și al creșterii popularității  partidelor politice care contestă coeziunea proiectului european în urma Brexit-ului, după cum a precizat Duda în declarația sa. Astfel, dacă ne uităm la acest context mai larg, trebuie remarcat faptul că noul președinte și noul guvern de la Chișinău pot fi tentați să accepte orice formă de sprijin, oricât de riscantă din punct de vedere al imaginii publice, atunci când vine vorba de aliați și parteneri strategici dispuși să apropie UE și Moldova.

Ucraina și provocările comune în materie de securitate

Prezența Ucrainei la aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova nu arată doar dorința de a folosi orice oportunitate pentru parteneriate regionale, ci și scopul său de a evidenția provocările comune de securitate cu care se confruntă alături de Moldova. Ceea ce este interesant din nou pentru Republica Moldova este faptul că scopul său de a promova aceste parteneriate regionale poate oferi atât provocări, cât și oportunități în ceea ce privește relația sa cu Rusia. Inițiativa lui Volodymyr Zelensky – Platforma Crimeea – este unul dintre aceste tipuri de inițiative diplomatice, care pot da rezultate pozitive sau negative.

Zelensky s-a folosit de prezența sa  la Chișinău pentru a evidenția provocările comune la adresa securității  Moldovei  și Ucrainei  în contextul amenințărilor existente la adresa stabilității economice din Transnistria, precum și al amenințărilor rusești din Crimeea, mulțumind președintelui Maia Sandu pentru sprijinul acordat platformei Crimeea. El a subliniat, de asemenea, obiectivul Ucrainei de a realiza stabilitate și relații mai strânse cu UE, lăudând sprijinul României pentru integrarea în UE.

Transnistria: provocări și oportunități pentru Moldova la 30 de ani

Privind consolidarea identității moldovenești și a statului, precum și direcțiile de politică externă pe care predecesorii Maiei Sandu le-au articulat, rămâne de văzut dacă actualul președinte se poate adapta la contextul regional actual. În timp ce politica externă a Republicii Moldova urmărește să-și consolideze aspirațiile europene, este important să ne uităm la ceea ce pot aduce vecinii și aliații săi în ceea ce privește oportunitățile, precum și riscurile cu care se confruntă noul președinte ales.

În primul rând, dacă privim dincolo de criticile exprimate la adresa Maiei Sandu de către analiști și mass-media de la Chișinău cu privire la politica externă a Președintelui Republicii Moldova – în special lipsa de claritate în ceea ce privește o politică specifică articulată față de conflictul transnistrean – trebuie să observăm că președintele Maia Sandu și-a exprimat preferința  clara pentru un stat unit in cadrul discursului cu ocazia Zilei Independentei.

Istoria negocierilor  este utilă pentru a înțelege  de ce un alt plan oficial de soluționare nu a fost încă propus de oricare dintre părțile implicate în negocierile 5+2. Astfel, în contextul nerezolvării  conflictului transnistrean, fiecare administrație și-a adaptat treptat abordarea in cadrul negocierilor de la planuri precum Kozak sub prima președinție Voronin în 2003 la planul Iușcenko de-a lungul celei de-a doua președinții, precum și la o serie de eforturi care, în loc să favorizeze o soluție constituțională specifică a acestui conflict, au condus treptat la îmbunătățirea pașilor fie prin consolidarea încrederii, fie prin cooperarea economică.

Ce pot aduce astfel formatele de negocieri existente și alte inițiative diplomatice pentru soluționarea acestui conflict? În primul rând, este important de remarcat recenta poziție exprimată de Dimitry Kozak, care a afirmat că reglementarea conflictului transnistrean reprezintă o problemă internă a Republicii Moldova. În acest context, nu este surprinzător faptul că Republica Moldova folosește orice oportunitate pentru a aborda acest subiect prin intermediul actualului format de negociere.

Maia Sandu pare să continue calea către o apropriere de  țările vecine pentru a aborda această problemă ca parte integrantă a agendei sale europene, folosind formatul de mediere care a fost deja creat, precum și inițiative bilaterale de discuție. Prin urmare, în ceea ce privește Platforma Crimeea, trebuie menționat faptul că aceasta poate oferi un canal de sprijin pentru discuțiile diplomatice în procesul oficial de negociere. Deși nu a dat o soluție politică pentru Transnistria, procesul de negogiere in formatul 5+2 a plasat în ultimii ani o serie de probleme de zi cu zi pe agenda de soluționare a conflictului a mediatorilor și a celor două părți:  cooperarea economică, problemele legate de transport și lupta împotriva criminalității. Alături de statutul politic al Transnistriei, care rămâne problema spinoasă a negocierilor, aceste aspecte reprezintă teme cheie care trebuie abordate în permanență și care au impact asupra cetățenilor de ambele părți ale Nistrului.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you