ArticoleCâteva comentarii despre „alegerile parlamentare” din Rusia

Câteva comentarii despre „alegerile parlamentare” din Rusia

-

Potrivit datelor oficiale, prezența la vot a fost de aproape 52%, iar victoria a revenit partidului pro-prezidențial Rusia Unită cu peste 49%, urmat la mare distanță de Partidul Comunist cu 19%. Partidului președintelui V. Putin va avea 324 de mandate dintr-un total de 450, adică majoritatea constituțională.

Puterea are nevoie de aceste alegeri pentru a se legitima. Regimul Vladimir Putin încă rămâne unul electoral-autoritar, chiar dacă avansează spre unul de tip dictatorial, inspirându-se parcă din modelul regimului Aleksandr Lukașenko din Belarus. Spre deosebire de exercițiile electorale anterioare, grija pentru credibilitatea procesului electoral a scăzut. Faptul că anunțarea unor rezultate asupra cărora planează serioase suspiciuni de fraudă n-a fost urmată de proteste ample nu înseamnă că populația crede în corectitudinea alegerilor ci doar că se teme de represiune. Asta se traduce în legitimitate tot mai puțină pentru putere și acumularea de tensiune în societate. Pur și simplu supapa alegerilor care permitea eliberarea presiunii din societate nu mai funcționează.

Din vara 2020, de la referendumul pentru modificarea Constituției, falsificarea rezultatelor votării a devenit o operațiune tot mai sofisticată. Pe lângă metodele clasice de aruncare în urnă a buletinelor, turismul electoral, falsificarea proceselor verbale, aceste alegeri au adus două noutăți: s-a votat timp de trei zile, ca la referendumul de modificare a Constituției, ceea ce a permis noi abuzuri și fraude; noutatea deplină este faptul că falsificarea alegerilor din Rusia a intrat în era digitală, odată cu votarea electronică de la Moscova.

A crescut și numărul voturilor asupra cărora planează suspiciuni de fraudă. Aproape 14 milioane de voturi ar fi fost falsificate (potrivit modelelor statistice ale lui Serghei Șpilkin). Cele mai multe, aproape un milion, provin de pe Volga, din Bașkortostan. Urmează republicile din Caucazul de Nord, Ingușetia, Cecenia, Daghestan. Toate voturile s-au falsificat în favoarea partidului Rusia Unită care în realitate ar fi obținut doar circa 32%.

Și rata de participare este falsă. Nici cu ocazia altor alegeri nu era corectă, însă acum o rată mare a fost o miză foarte importantă pentru Kremlin. În toate intervențiile publice, președintele Putin a subliniat că o participare de 52% înseamnă că mai mult de jumătate din alegători au votat. Însă, rata reală de participare, potrivit modelelor statistice, ar fi de doar 38%, în ciuda celor trei zile de vot sub pretextul pandemiei, a mobilizării bugetarilor în prima zi, și a votului electronic.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din septembrie, pentru prima dată s-a votat electronic în Rusia. Deocamdată doar în 6 regiuni și în capitala Moscova. Dacă în cele 6 regiuni rezultatele votului electronic nu sunt contestate, au venit imediat și sunt puse prezentate separată de restul voturilor, în cazul Moscovei rezultatele votului electronic au venit peste mai bine de 12 ore și nu sunt menționate separat în tabel. Astfel, în 12 circumscripții electorale uninominale din Moscova numărătoarea voturilor indica la primele ore ale dimineții de luni victoria candidaților opoziției, însă după introducerea voturilor electronice, toate mandatele uninominale au fost câștigate de candidații susținuți de Kremlin. Acest lucru a întărit și mai mult suspiciunea de fraudă masivă. Votarea electronică nu s-a putut supraveghea eficient. La sfârșitul celor trei zile de vot, observatorii independenți au fost scoși din sistem fiind anunțați că au expirat codurile de acces oferite de FSB, principalul succesor al KGB. În cazul votului electronic de la Moscova, exista posibilitatea stranie ca alegătorul să-și schimbe votul de câte ori dorea, într-un proces intitulat “re-votare”. Câteva sute de mii de voturi au fost “re-votate” astfel încât să câștige candidații puterii. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Panfilova, a declarat că votul electronic va fi extins la nivelul întregii țări cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2024. La rândul său, președintele Putin, răspunzându-i liderului comunist Ghenadi Ziuganov, care a acuzat ne-transparența votului electronic, a spus că doar emoția negativă a celor care au pierdut alegerile îi face să fie împotriva votului electronic și că nu te poți împotrivi progresului tehnologic.

Tot o noutate este și participarea masivă la scrutin, peste o jumătate de milion de locuitori din Donbass, aduși să voteze organizat – cu trenuri speciale și sute de autocare – în regiunea Rostov, de la frontiera cu Ucraina. Mobilizarea lor s-a datorat într-o oarecare măsură și eliberării pașapoartelor rusești locuitorilor din Donbass. Deci aceștia ar fi venit să voteze în schimbul pașapoartelor rusești. Este însă puțin probabil ca autoritățile rusești care au organizat deplasarea să poată controla intenția de vot.

Umnoe golosovanie/smart voting/votul inteligent patentat de Aleksei Navalnîi este o strategie electorală pentru a reduce șansele candidatului susținut de putere împotriva căruia se unesc alegătorii (nu partidele!) și-l votează pe candidatul din opoziție cu cele mai mari șanse de succes. Votul inteligent a fost propus în toamna 2018 de Navalnîi și a dat rezultate în alegerile locale și regionale. Acest fapt a sporit ostilitatea puterii față de Navalnîi, care vede în el o reală amenințare, ceea ce ar fi putut conduce la tentativa de otrăvire din vara anului trecut. Cu toate că puterea a declarat “agent străin” Fundația de Luptă cu Corupția și birourile lui Navalnîi din Rusia și apoi prin decizie judecătorească “organizații extremiste”, votul inteligent nu a putut fi ucis. Conducătorii lor pot fi pedepsiți cu închisoarea până la 10 ani. Activiștii și voluntarii acestor organizații “extremiste” pot să primească condamnări de la 2 la 6 ani de lagăr. Liderii acestor organizații au fugit în afara Rusiei, și cu o zi înainte de începerea votării au făcut publică o listă cu 1234 de recomandări de vot la alegerile parlamentare, locale, regionale de pe întreg cuprinsul Rusiei.

La 28 septembrie, la mai mult de o săptămână de la alegeri, procuratura Rusiei a deschis un dosar penal sub acuzația de înființare a unei organizații extremiste, împotriva lui Aleksei Navalnîi și a principalilor săi colaboratori, Leonid Volkov și Ivan Jdanov. În comunicatul procuraturii mai sunt menționate alte 6 persoane, cea mai cunoscută fiind L. Sobol’ acuzate că ar fi participat și ele la activități ale organizației “extremiste” Fondul de Luptă împotriva Corupției. Anti-corupția este activitate extremistă pentru Kremlin și trebuie pedepsită exemplar. Această nouă acțiune împotriva micului grup de colaboratori ai lui Navalnîi întărește percepția că umnoe golosovanie/smart voting a avut succes la alegerile parlamentare, care însă nu s-a materializat în mandate doar din cauza fraudării alegerilor.

Sub lumina reflectoarelor s-au aflat 15 circumscripții uninominale din Moscova și 8 în Petersburg. Șansele candidaților susținuți de votul inteligent s-au considerat apreciabile. Într-un mesaj după alegeri, Aleksei Navalnîi afirma că votul inteligent a învins pentru că 7 candidați din 8 au învins, la Petersburg. La Moscova, 12 din 15 candidați susținuți de umnoe golosovanie/smart voting, au câștigat. Însă, victoriile le-au fost furate la Petersburg de falsificare alegerilor prin metode tradiționale, în timp ce la Moscova mandatele au fost confiscate cu votul electronic. Circa două milioane de voturi, adică aproape jumătate din voturile din Moscova, au fost voturi electronice care au modificat clasamentul în toate cele 12 circumscripții electorale.

Companiile străine Apple, Google, YouTube n-au rezistat presiunii Kremlinului și au blocat accesul la recomandările de vot ale echipei lui Navalnîi, sub pretextul că-și protejează angajații din Rusia amenințați de autorități. Acest lucru întărește convingerea că puterea controlează internetul care devine un mediu ostil pentru liderii opoziției.

Cel mai important fenomen politic este însă transformarea Partidului Comunist în liderul opoziției democratice din Rusia. Acest lucru este rezultatul presiunii electoratului care a rămas fără vehicul politic, fie el chiar și din afara sistemului politic agreat de Kremlin, în condițiile desființării organizațiilor lui Navalnîi. Asta ar putea adânci conflictul din partid dintre vechea gardă sovietică, în frunte cu Ziuganov, și tinerii care vor un partid de stânga de tip vest-european, care să adere și să promoveze valorile democratice. Procesul de radicalizare a Partidului Comunist a început de câțiva ani. Votul inteligent a jucat un rol important. Comuniștii care au câștigat alegerile datorită votului inteligent datorau mandatele mai degrabă lui Navalnîi,  nu doar, și nu atât conducerii comuniste. Ei și-au schimbat atitudinea, au început să-și ia mandatele în serios, s-au încărcat de legitimitatea pe care o dă o victorie adevărat în alegeri. Unii lideri comuniști locali s-au remarcat prin lipsa de loialitate față de Putin pe care au început să-l critice. Kremlinul a răspuns prin măsuri agresive, în primul rând prin arestarea și condamnarea unor activiști comuniști. Singurul partid care mai poate organiza proteste și mobiliza electoratul este cel comunist. Problema este că între electoratul care protestează sub flamurile roșii pentru o Rusie democratică și ideologia comunistă nu există nici o legătură. Este doar o căsătorie de interes, care se va sfârși imediat ce evoluția lucrurilor o va permite. Cei care militează pentru democrație și alegeri libere s-au putut salva în barca lui Ziuganov. La rândul lor, comuniștii și-au sporit zestrea de voturi și numărul de mandate în Dumă de la 42 la 57.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you