ArticoleInstituții puternice, succes economic și consens politic: viziunea Republicii...

Instituții puternice, succes economic și consens politic: viziunea Republicii Moldova pentru soluționarea conflictului transnistrean

-

Luând cuvântul la Academia Diplomatică din Viena, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu și-a exprimat punctul de vedere cu privire la procesul de reglementare a conflictului transnistrean, subliniind trei principii de bază. Președintele a declarat că: „1. În primul rând soluția ar trebui să fie pașnică, diplomatică, aceasta este cea mai importantă.2. Soluția ar trebui să respecte integritatea teritorială și suveranitatea țării 3. Iar soluția ar trebui să ducă la o stare funcțională” în sensul că „soluția nu ar trebui să destabilizeze țara”. Mai mult, președintele a adăugat că „soluția ar trebui dezvoltată acasă și, bineînțeles, discutată în formatele 5 plus 2”.

Poziția actuală exprimată de președinte provine dintr-o constientizare a faptului că o soluție a conflictului transnistrean nu poate veni decât prin 1. Consolidarea instituțiilor de pe malul drept pentru ca acestea să poată face față complexității procesului de reintegrare 3.Îmbunătățirea nivelului de trai al populației de pe malul drept al Nistrului și asigurarea unui model economic atractiv pentru Transnistria 3. Găsirea unui consens intern pentru această soluție și consolidarea sprijinului pentru cadrul de negociere 5 plus 2. De asemenea, președintele a mentionat că în climatul geopolitic actual în care Transnistria și Găgăuzia rămân împărțite între modelul de dezvoltare rusesc și cel european, prefera modelul european pe care guvernul încearcă în prezent să-l construiască.  Dupa alegeri, Maia Sandu a încercat să se distanțeze de predecesorii săi în ceea ce privește abordarea guvernului său față de geopolitică și relațiile ruso-moldovenești. Președintele a subliniat că: „Vrem să avem relații bune cu Rusia și nu vedem de ce alegerea modelului european de dezvoltare ar trebui să ne împiedice să avem relații bune cu Rusia” adăugând că nu dorește să folosească geopolitica așa cum au făcut-o politicienii iresponsabili anteriori, cu unicul scop de a ajunge la putere.

Discursul de la Academia Diplomatică s-a desfășurat cu ocazia vizitei oficiale a președintelui Maia Sandu în Austria, intre 21 si 22 octombrie, care a inclus întrevederi cu președintele federal Alexander Van der Bellen și cu secretarul general al OSCE, Helga Schmid. Aceasta vizita a  fost o ocazie de a exprima viziunea actuală pe care autoritățile de la Chișinău o au față de soluționarea conflictului transnistrean,  o viziune care se bazează pe continuarea dialogulului sponsorizat de OSCE 5 plus 2 în vederea promovării cooperării în domeniile securității, drepturilor omului și luptei împotriva corupției. 

Aceste declarații au venit la o lună după discursul președintelui din cadrul celei de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în cadrul căreia Maia Sandu a reiterat viziunea principală a guvernului său față de securitatea internațională ca fiind întemeiată pe angajamentul de a „identifica o soluție politică pașnică a conflictului din regiunea transnistreană (…) bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în interiorul granițelor sale recunoscute internațional”. Cu această ocazie, Președintele a reafirmat „poziția Republicii Moldova cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse”, care „include îndepărtarea sau distrugerea muniției din depozitul de la Cobasna, care reprezintă o amenințare la adresa securității și mediului din întreaga regiune”.

Instituții puternice, succes economic și consens politic

De mai bine de două decenii, atât factorii de decizie politică, cât și mediul academic s-au confruntat cu ideea că pacea nu poate fi impusă din exterior și că, în cadrul fiecărui conflict, condițiile interne – socio-economice și politice – sunt mult mai importante atunci cand vine vorba de gasirea unei solutii.  De asemenea legitimitatea oricărei reglementari ale acestor conflicte trebuie să se bazeze pe abordări “bottom-up” care sunt susținute de oamenii ale căror vieți sunt afectate de consecințele acestor conflicte. Acest lucru a condus la o așteptare din partea statelor afectate de conflicte nerezovate privind rolul comunității internaționale in a sprijini astfel de măsuri, mai degrabă decât in a propune o formulă politică model. În contextul de fata, conflictele din spațiul post-sovietic au rămas nerezolvate, partile fiind blocate în pozițiile lor incompatibile și folosind adesea foruri diplomatice multilaterale pentru a reitera propriile incompatibilități.  Există in present o modalitate de a evita acest lucru in contextul conflictului transnistrean?

Președintele Maia Sandu a declarat anterior că „La un moment dat, va apărea o oportunitate politică pentru reunificarea Republicii Moldova și trebuie să fim pregătiți pentru aceasta. În orice caz, ar trebui să fie o soluție pașnică acceptabilă pentru toată Moldova. Mai mult decât atât, sunt sigur că trebuie să existe un plan de acțiune elaborat în Moldova și aprobat de toate forțele politice și de societate”. De la alegerea sa, președintele oferă acum mai multe detalii cu privire la viziunea sa asupra soluționării conflictului și, în special, cu privire la rolul pe care părțile existente implicate în negocieri l-ar putea juca în soluționarea acestuia.  Dacă în perioada imediat următoare alegerii sale, președintele a declarat că: „Este imposibil să rezolvăm problema Transnistriei fără Rusia” și că „există lucruri pe care le putem face pentru a rezolva conflictul, care includ lupta împotriva corupției și contrabandei cu bunuri”, acum a devenit mult mai clar că Moldova favorizează o soluție de abordare “bottom-up” a păcii prin consolidarea instituțiilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Într-adevăr, se pune accentul pe faptul că Moldova ar trebui să rezolve acest conflict pe plan intern printr-o insistență asupra dezvoltării economice și a consolidării unor instituții fiabile și responsabile.  Dar, cel mai important, președintele a precizat la ONU că, procedând astfel spre rezolvarea unora dintre cele mai dificile probleme ale reglementarii conflictului transnistrean, și anume retragerea trupelor ruse, Moldova mizează pe „sprijinul comunității internaționale în demersul său”.

Abordări pragmatice și acțiuni concrete

De la înființarea noului guvern, această problemă a rămas un subiect important atât la Chișinău, cât și la Moscova. Ce ar putea însemna în practică o abordare “bottom-up” pentru consolidarea păcii care să acorde prioritate factorilor socio-economici favorabili soluționării conflictelor și să țină seama de situația geopolitică actuală din regiune? Ca parte a viziunii Guvernului pentru reintegrarea țării, obiectivele subliniate de președinte în discursul său vizează îndeplinirea unor angajamente concrete, poate cel mai important fiind necesitatea găsirii unui consens intern între forțele politice de la Chișinău cu privire la principiile soluționării conflictului transnistrean, precum și construrea unui consens național pe această temă.

În plus, cand vine vorba de consolidarea instituțiilor de pe malul drept, guvernul se angajează să întreprindă „acțiuni concrete în domenii de interes major pentru oameni, cum ar fi lupta împotriva criminalității, dezvoltarea agriculturii și protecția mediului de ambele părți” ale Nistrului. Prin combaterea contrabandei și a corupției – ca obiectiv clar al statelor ca parte a unei soluționări pașnice a conflictului, guvernul își propune să asigure calitatea serviciilor guvernamentale pentru cetățenii de pe ambele maluri. În al doilea rând, când vine vorba de îmbunătățirea nivelului de trai al populației din stânga Nistrului, obiectivul actualului guvern este de a asigura disponibilitatea anumitor servicii publice pentru cetățenii din stânga care sunt în prezent disponibile pentru cei de pe malul drept.  Pentru aceste două obiective, Guvernul Republicii Moldova a alocat deja un total de 15000 lei moldovenești ca parte a bugetului său în vederea implementării programelor de dezvoltare socio-economică prin intermediul Ministerului Reintegrării.

Analizând acțiunile Guvernului în contextul pandemiei, trebuie remarcat, de asemenea, că, de la inaugurarea sa, guvernul moldovean a încercat să asiste regiunea transnistreană prin donații de vaccinuri, după ce s-a angajat în programul său să ofere „sprijinul necesar locuitorilor din stânga Nistrului în combaterea crizei pandemice COVID-19,  inclusiv prin programe de vaccinare”

Acestea sunt, desigur, aspecte importante asupra cărora guvernul a început să acționeze. Rămân însă semne de întrebare cu privire la măsurile politice și diplomatice care trebuie întreprinse nu doar de guvernul de la Chișinău și de autoritățile transnistrene, ci și în parteneriat cu cei implicați în formatul de negociere 5 plus 2.   În primul rând, guvernul s-a angajat până acum în acțiuni diplomatice ca cele de la Viena și de la ONU și și-a exprimat clar poziția cu privire la necesitatea de a găsi o soluție care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. În al doilea rând, în ceea ce privește o cooperare mai strânsă cu țările vecine, cum ar fi Ucraina, Republica Moldova a dorit să transmită semnale importante că o astfel de cooperare este necesară prin discutii bilaterale cu liderii ucraineni.

În cele din urmă, după cum a declarat președintele Maia Sandu la Viena, desi nu are canale speciale de partea transnistreană pe care să le poată folosi pentru a avansa negocierile, „cu cât guvernul va avea mai mult succes în îmbunătățirea nivelului de trai pe malul drept, cu atât mai mult interesul va crește în rândul oamenilor de pe malul stâng pentru a sprijini efectiv reunificarea”. Poate că un astfel de context face și mai important efortul actualulului guvern de a adresa aspecte concrete care afectează viața oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, cum ar fi problemele energetice, drepturile omului și libertatea de mișcare, înainte ca o formulă politică- ca parte a procesului de reglementare a conflictului transnistrean- să poată fi abordată din nou.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you