ArticoleCriza imigranților din Republica Belarus - un nou test...

Criza imigranților din Republica Belarus – un nou test al regimului de la Minsk pentru Occident?

-

Cum a început criza?

După deturnarea avionului companiei irlandeze Ryanair și arestarea jurnalistului Roman Protasevici-un critic al regimului din Belarus, în toamna acestui an guvernul de la Minsk a suspendat, la ordinul lui Aleksandr Lukașenko, acordul privind cooperarea cu Uniunea Europeană în materie de migrație, citând acțiunile neprietenoase ale statelor din blocul comunitar. Ca urmare a acestui fapt, mii de refugiați provenind din Orientul Mijlociu și Africa au luat cu asalt granițele statelor vecine Belarusului- Polonia, Letonia și Lituania  în încercarea de a le traversa și a ajunge la destinația lor finală- Germania. Regimul de la Minsk a declanșat astfel o amplă criză a imigranților pe care îi folosește pe post de pioni politici pentru a răspunde  sancțiunilor impuse de comunitatea internațională, după falsificarea alegerilor prezidențiale din august 2020. La rândul lor, în vederea combaterii fluxului migratoriu în creștere de la o zi la alta, Polonia și statele baltice au început construcția unui zid la frontiera cu ultima dictatură a Europei.

Criza a escaladat la 8 noiembrie, atunci când aproximativ 1000 de refugiați au încercat să forțeze granița belaruso-poloneză pentru a ajunge în Polonia. Videoclipurile publicate pe rețele sociale au arătat cum sute de oameni au fost escortați de grăniceri belaruși înarmați către punctul de trecere a frontierei de la Bruzgi- Kuznica, unde au fost întâmpinați de polițiștii polonezi care au utilizat gaze lagrimogene în încercarea de a bloca trecerea acestora pe teritoriul Poloniei. Confruntările dintre imigranți și forțele de securitate poloneze au continuat până seara târziu atunci când aceștia au instalat corturi și au aprins focuri de tabără în pădurea din apropierea regiunii Podlaskie, la 300 de metri de frontiera dintre Belarus și Polonia.

Reacția Varșoviei       

După incident, ministrul de interne polonez Mariusz Kamiński, a confirmat într-o postare de pe o rețea de socializare că serviciile speciale ale țării au reușit să oprească tentativa de pătrundere în forță a imigranților dinspre Belarus spre Polonia, dar a ținut să sublinieze faptul că autoritățile poloneze vor rămâne precaute, gata de orice scenariu, în eventualitatea în care criza de la frontiera cu Belarus va continua să amenințe securitatea țării. Ministrul adjunct de externe Piotr Wawrzik a declarat într-un interviu pentru postul public de radio că Belarus intenționează să provoace la graniță un incident major, cu focuri de armă şi victime din care nu a exclus încercarea efectuării de către imigranți a unei noi tentative de intrare în Polonia prin punctul de trecere al frontierei de la Bruzgi- Kuznica. La rândul său, ministrul apărării Mariusz Blaszczak a menționat într-o postare pe Twitter că 12.000 de soldați au fost mobilizați la granița cu Belarusul, pregătiți să apere Polonia împreună cu trupele ministerului de interne iar Stanislav Jarin, purtătorul de cuvânt al serviciilor speciale poloneze a catalogat situația de la frontiera polonezo-belarusă ca fiind „cea mai mare încercare de a invada utilizând forța teritoriul Poloniei.”  La rândul său, prim-ministrul țării Mateusz Morawiecki a insistat într-o postare pe contul personal de Facebook, asupra necesității apărării graniței dintre Polonia și Belarus și-a îndemnat forțele politice din opoziție să ajungă la un consens și să nu permită intrarea imigranților din Belarus în Polonia. Același Morawiecki a susținut, la 9 noiembrie, în cadrul unei sesiuni de urgență a legislativului de la Varșovia, faptul că întregul atac hibrid condus de Lukașenko este în realitate orchestrat de președintele rus Vladimir Putin cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană. Fostul președinte al Consiliului European Doanld Tusk a declarat că situația de la granița polonezo-belarusă afectează securitatea întregii frontiere de est a UE și NATO și a accentuat nevoia demarării de consultări în cadrul alianței nord-atlantice pentru gestionarea crizei imigranților. Totodată, fostul ambasador al Poloniei la Minsk Leszek Sherepka sugerat că sigura soluție pentru a-l determina pe Aleksandr Lukașenko să pună capăt situației, ar fi închiderea completă a graniței Poloniei cu Belarus. Autoritățile de la Varșovia au decis în schimb să impună starea de urgență la frontiera estică a țării, măsură adoptată și de omologii lor lituanieni. De-altfel, primul ministrul Gitanas Nauseda și-a exprimat pe Twitter solidaritatea cu Polonia fiind dispus să sprijine oficialii polonezi în vederea depășirii crizei imigranților.

Replica Minskului

Autoritățile belaruse au negat vehement orice implicare a acestora în criza de la granița cu Polonia. Ministrul de interne Ivan Kubrakov, într-un interviu acordat agenției de presă BELTA,  a declarat că imigranții de pe teritoriul țării îndeplinesc toate condițiile legale pentru a fi prezenți în Belarus. Totodată, oficialul belarus a menționat că „situația de la frontiera cu Polonia este sub control, ordinea publică fiind menținută de efective ale poliției belaruse atât în capitala Minsk cât și la celelalte granițe ale țării.” Serviciul de frontieră al Republicii Belarus a emis în schimb, un comunicat pe canalul de Telegram al instituției, în cadrul căruia a susținut că indiferența și atitudinea inumană a oficialilor polonezi față de imigranți, i-a determinat pe aceștia să recurgă la un asemenea gest. La rândul său, ministrul de externe Vladimir Makei a acuzat Varșovia că încearcă să paseze pe umerii Minskului responsabilitatea pentru situația în curs de escaladare de la propria graniță și a atenționat-o să nu provoace Republica Belarus pentru a justifica acțiunile militare ilegale îndreptate împotriva imigranților de la frontiera belaruso-poloneză. În același timp, ministrul apărării Viktor Hrenin a catalogat ca nefondate declarațiile omologului său polonez cu privire la implicarea armatei belaruse în criza migranților, insistând în schimb, asupra încălcării de către Varșovia a acordurilor bilaterale în materie de securitate pentru faptul că a mobilizat la frontiera comună peste 10.000 de militari fără notificarea prealabilă a părții belaruse. Mai mult, Hrenin l-a acuzat pe Mariusz Blaszczak că nu are în vedere rezolvarea crizei refugiaților ci politizarea deliberată a acesteia.

Așa cum era de așteptat, Aleksandr Lukașenko și-a menținut retorica agresivă la adresa Poloniei pe care a acuzat-o,  într-un interviu publicat pe canalul de Telegram Пул первого la 9 noiembrie, că duce un război împotriva imigranților de la graniță cu scopul de a se antrena în eventualitatea unei viitoare operațiuni militare direcționate împotriva Belarusului. Mai mult, cu câteva ore mai devreme, într-o convorbire telefonică cu omologul său rus Vladimir Putin, același Lukașenko își manifesta îngrijorarea cu privire la convocarea de către ministrul polonez al apărării a unităților armate poloneze la granița cu Belarusul, semn că ultimul dictator al Europei se bazează în continuare pe sprijinul liderului de la Kremlin pentru propria supraviețuire politică.

Reacția Moscovei    

Prima reacție a Moscovei cu privire la criza refugiaților aflați la frontiera belaruso-poloneză, a venit din partea purtătorului de cuvânt al administrației prezidențiale ruse, Dmitrii Peskov. Acesta a precizat într-un comunicat faptul că problema imigranților este o chestiune internă a Republicii Belarus, dar a adăugat că Federația Rusă va monitoriza îndeaproape situația de la granița celor două state pe care o consideră una alarmantă. În același timp, oficialul rus a îndemnat ambele părți să se comporte responsabil și a reiterat necesitatea menținerii contactelor permanente cu reprezentanții belaruși în vederea schimbului de informații referitoare la evoluția situației din regiune. La rândul său, ministrul de externe Serghei Lavrov a învinuit Occidentul pentru declanșarea crizei imigranților de la granița belaruso-poloneză, care potrivit acestuia, „a rezultat ca urmare a politicilor de dublu standard, aplicate de către Uniunea Europeană față de țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord” și a recomandat acestuia să gestioneze fluxurile de refugiați în același mod în care a făcut-o și în 2016 în cazul Turciei respectiv prin alocarea de fonduri pentru ca imigranții să rămână pe teritoriul Republicii Belarus.

Răspunsul Occidentului

Președinta Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen într-o declarație publicată în seara zilei de 8 noiembrie, a cerut regimului de la Minsk să înceteze în a mai pune în pericol viețile a mii de oameni. Aceasta a calificat ca inacceptabilă utilizarea imigranților în scopuri politice și a cerut statelor membre să aprobe sancțiuni extinse împotriva Belarusului, propunând inclusiv adăugarea pe lista neagră a companiilor aeriene din țări terțe implicate în traficul de ființe umane. A doua zi, președintele Consiliului pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, ministrul sloven de interne, Ales Hays a anunțat suspendarea de către UE a regimului simplificat de vize pentru cetățenii belaruși, ca răspuns la atacul hibrid demarat de autoritățile de la Minsk la frontiera de est a spațiului comunitar. Peter Steno purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat de asemenea, într-un comunicat, aplicarea unui al cincilea pachet de sancțiuni împotriva unor oficiali belaruși pe care i-a acuzat că instrumentalizează politic imigranții aflați pe teritoriul țării pentru a distrage atenția de la situația din Belarus, unde continuă represiunea practicată de regim împotriva populației. Totodată, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Ned Price a reiterat menținea sancțiunilor impuse Belarusului de către administrația de la Washington pentru a determina regimul de la Minsk să oprească mobilizarea fluxurilor de imigranți către granița cu Polonia și să-și respecte angajamentele și obligațiile asumate la nivel internațional. De asemenea, într-o postare pe contul personal de Twitter, reprezentanta opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia l-a numit pe Lukașenko principalul responsabil pentru declanșarea crizei refugiaților și i-a solicitat să pună capăt contrabandei cu imigranți, violenței și abuzurilor asupra Poloniei, Letoniei și Lituaniei.

Ce rămâne de făcut?

Aleksandr Lukașenko a respins acuzațiile conform cărora s-ar afla în spatele transportării organizate a imigranților din Orientul Mijlociu și Africa la Minsk și ulterior către Polonia și statele baltice, deși cancelariile occidentale au sugerat că toată această operațiune ar fi orchestrată de către apropiați ai acestuia împreună cu forțele belaruse de securitate prin intermediul companiei aeriene de stat, Belavia. Mai mult, un fost angajat al poliției de frontieră din Belarus a susținut într-un interviu acordat Radio Europa Liberă, faptul că grănicerii belaruși au primit ordin din partea autorităților de la Minsk să nu rețină imigranții, ci să forțeze intrarea acestora pe teritoriul Poloniei. Dacă ar fi să analizăm acțiunile refugiaților de la granița belaruso-poloneză din urmă cu câteva zile, afirmațiile fostului polițist de frontieră par să se confirme întrucât aceștia nu ar fi putut să fie prezenți la punctul de trecere de la Bruzgi- Kuznica, să aprindă focuri de tabără sau să-și instaleze corturile fără permisiunea șefului poliției de frontieră belaruse. Mai mult, acesta din urmă nu a întreprins nicio măsură pentru a opri trecerea acestora în Polonia, deși potrivit legislației în vigoare, ar fi trebuit să ordone reținerea imigranților, cei care ar fi urmat să fie judecați și ulterior deportați în țările de origine. Așa s-a întâmplat până acum atât cu imigranți cât și cu opozanți ai regimului de la Minsk. Cazul jurnalistului Pavel Șeremet arestat în 1997 împreună cu operatorul său Dmitrii Zavadski după ce s-a filmat în timp ce încerca să traverseze granița belaruso-lituaniană este de notorietate. De ce autoritățile belaruse n-au acționat astfel și în situația de față? Întrucât au urmat ordinele președintelui belarus cel care dorește să testeze încă odată capacitatea de reacție a statelor occidentale, pedepsindu-le astfel pentru sancțiunile impuse ca urmare a represiunii și încălcării drepturilor omului aplicate de organele de forță din Belarus încă din vara anului trecut, după falsificarea alegerilor prezidențiale. Liderul de la Minsk contează însă în continuare pe sprijinul președintelui rus, Vladimir Putin, cel care și-a reiterat de astfel, în cadrul unei întâlniri al Consiliului Suprem al Uniunii Statale, susținerea pentru ultimul dictator al Europei, în fața tentativelor statelor occidentale de a interveni în afacerile interne ale Rusiei și Belarusului. În același timp, Aleksandr Lukașenko a sugerat că are în vedere blocarea gazoductului Yamal-Europa, care transportă gazul rusesc către Polonia și Germania, traversând Belarusul, ca un eventual răspuns în fața unor noi sancțiuni ce urmează a fi aplicate de către Occident. Președintele rus, din dorința de a se poziționa ca un mediator în relația dintre Belarus și Uniunea Europeană,  a atenționat însă că luarea unei astfel de măsuri de către președintele belarus s-ar realiza cu încălcarea acordurilor de tranzit semnate între cele două state, și ar conduce, prin urmare la înrăutățirea relației bilaterale.

Criza imigranților a fost declanșată de regimul de la Minsk dintr-o nevoie acută de legitimitate externă, de recunoaștere a autorității lui Aleksandr Lukașenko în Belarus de către comunitatea internațională. De-altfel, convorbirea telefonică dintre ministrul belarus de externe Vladimir Makei și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrel a reprezentat subiect de știre pentru toate agențiile de presă din Belarus, inclusiv pentru cele controlate de stat. Cu toate acestea, miniștrii de externe ai statelor membre UE reuniți într-o ședință la Bruxelles, au aprobat la 15 noiembrie, cel de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva establishmentului de la Minsk. Pe lista neagră s-au regăsit astfel  30 de persoane, inclusiv Aleksandr Lukașenko și ministrul de externe, Vladimir Makei, respectiv reprezentanți ai unor companii aeriene și agenții de turism din Belarus, despre care se crede că sunt implicați în traficul cu imigranți. În ciuda acestui fapt, la începutul săptămânii trecute, Aleksandr Lukașenko a avut o primă convorbire telefonică cu alt oficial înafara lui Vladimir Putin. Este vorba despre cancelarul german Angela Merkel, alături de care liderul de la Minsk a discutat despre modalitățile de soluționare a crizei imigranților vizând inclusiv acordarea de ajutor umanitar persoanelor provenite din Orientul Mijlociu și Africa. Două zile mai târziu, cei doi oficiali au reluat dialogul căzând de acord asupra începerii de negocieri la nivel european, în vederea încheierii crizei care amenință de mai bine de trei luni securitatea de la granița de est a Uniunii Europene.

La 18 noiembrie au apărut primele semne de dezescaladare a crizei de la granița belaruso-poloneză întrucât 431 de imigranți prezenți pe teritoriul Belarusului s-au întors în Irak, la bordul unei curse a companiei Iraqi Airways. În aceeași zi purtătoarea de cuvânt a administrației prezidențiale de la Minsk, Natalia Eismont, a declarat că autoritățile belaruse intenționează să repatrieze încă 5000 de imigranți din Belarus în țările de proveniență, urmând ca ceilalți 2000, prezenți la frontiera cu Polonia să fie primiți în Germania în urma negocierilor Angelei Merkel cu reprezentanți ai UE privind crearea unui cordon sanitar, ce ar urma să faciliteze transportul acestora către statul german. Autoritățile de la Berlin au negat însă orice înțelegere cu Lukașenko cu privire la soluționarea crizei prin avansarea unui asemenea scenariu, reiterând în schimb, sprijinul pentru Polonia. O zi mai târziu, serviciul belarus de frontieră a anunțat evacuarea unei tabere de imigranți de la granița belaruso-poloneză, fapt confirmat și de Aleksandr Lukașenko într-o nouă convorbire telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin. Pe cadrul discuției liderul de la Minsk a spus că a soluționat criza imigranților, lucru negat însă de autoritățile poloneze care l-au atenționat că dacă nu va lua măsuri pentru a stabiliza granița dintre cele două state, traficul feroviar dintre Polonia și Belarus va fi blocat începând cu 21 noiembrie.

Situația de la granița celor două state continuă să rămână tensionată, întrucât serviciul polonez de frontieră a continuat să raporteze noi încercări ale imigranților de a forța gardul de sârmă ghimpată în vederea trecerii în Polonia. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 195 de astfel de tentative, fiind arestați 200 de refugiați precum și doi cetățeni unul german și altul ucrainean, acuzați că i-au ajutat pe aceștia să ajungă pe teritoriul Poloniei. Între timp, Aleksandr Lukașenko, într-un interviu acordat BBC, a părut să recunoască implicarea grănicerilor belaruși în transportul imigranților către Polonia dar a negat faptul că s-ar fi implicat personal în această operațiune cu scopul de a destabiliza Uniunea Europeană. Pentru ultimul dictator al Europei criza imigranților a fost doar un exercițiu prin care a urmărit să obțină legitimitate din partea statelor occidentale, însă pentru acesta e important un singur lucru: propria supraviețuire politică. Pentru garantarea ei acesta a reluat cooperarea cu Federația Rusă alături de care a semnat alte 28 de acorduri privind integrarea celor două state în Uniunea Statală și a continuat procedurile de modificare a Constituției țării astfel încât să rămână în continuare la putere de la conducerea Adunării Populare Belaruse. Referendumul privind aprobarea noii legi fundamentale a Belarusului este programat să se desfășoare în februarie 2022.

Latest news

Call for Papers: The IIIrd Annual Conference of the Romanian Centre for Russian Studies: War in Ukraine. What Does the Future of Central and...

Call for Papers The Romanian Centre for Russian Studies (University of Bucharest) The Fridtjof Nansen Institute (Oslo) The Institute for the Danube...

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you