ArticoleReforma guvernanței în Ucraina: o fereastră de oportunitate?

Reforma guvernanței în Ucraina: o fereastră de oportunitate?

-

În ultimii ani Ucraina s-a angajat într-un amplu proces de reformă administrativă, în vederea asigurării unui act administrativ de calitate atât pentru bunul mers al afacerilor interne cât și pentru racordarea la standardele internaționale. Acest demers, demarat formal încă din 2016, se încadrează într-un cadru mai larg alături de procesul de descentralizare, reforma fiscală și dezvoltarea e-guvernanței și anume cel al asigurării bunei guvernanțe.

Stadiul actual

Pentru a observa evoluția percepției publice asupra guvernanței în ultimul deceniu, putem lua în considerare indicatorii agregați de guvernanță utilizați de Banca Mondială1, și anume: (i) Voce și responsabilitate, (ii) Stabilitate politică și absența violenței/terorismului, (iii) Eficacitatea guvernării, (iv) Calitatea reglementării, (v) Domnia legii și (vi) Controlul corupției. În graficul următor, estimarea gradului de guvernanță este măsurată pe o scară de la -2.5 (slabă) la +2,5 (solidă).

Figura 1 – Indicatori de guvernanță (Banca Mondială, septembrie 2021)

Primul indicator se referă la percepția asupra gradului în care cetățenii pot participa la alegerea guvernanților și la libertățile fundamentale într-o democrație: de exprimare, de asociere și a presei. În intervalul analizat (2010-2020), remarcăm că acesta este singurul indicator care cunoaște o evoluție semnificativă, atingând un scor pozitiv în ultimii ani (0,09 în 2020, față de -0,08 în 2010). Putem interpreta acest trend ca fiind expresia unei deschideri democratice animate de evoluțiile societale interne și de orientarea pro-europeană mai accentuată din ultima perioadă.

Cel de-al doilea indicator, care este suficient de explicit, are o evoluție mult mai fluctuantă, fapt explicabil prin evenimentele destabilizatoare din 2014 care au afectat puternic sentimentul de siguranță și stabilitate în rândul societății ucrainene. Această stare de insecuritate accentuată s-a menținut pe întreg mandatul lui Petro Poroshenko (2014-2019). Cu toate acestea, remarcăm un reviriment gradual al climatului începând cu 2018, chiar dacă scorul rămâne unul negativ (-1,16 în 2020, mult inferior celui din 2010 de -0,01).

Al treilea indicator este unul dintre cele mai complexe și mai dificil de cuantificat, fiind vorba despre percepția asupra calității serviciilor și administrației publice, asupra gradului de independență față de ingerințele politice, asupra calității procesului de formulare și implementare a politicilor publice și asupra gradului de încredere în capacitatea guvernanților de a le duce la îndeplinire. Și în acest caz observăm de asemenea un trend ușor ascendent, chiar dacă scorul rămâne și la nivelul anului 2020 unul negativ (-0,36, valoare totuși dublă față de 2010). OCDE1 apreciază că acest grad relativ scăzut de încredere în actul guvernamental este expresia unor disfuncționalități, care ar putea totuși fi surmontate printr-o reformă administrativă în sensul descentralizării, cu condiția creării unui cadru de implementare prielnic.

Al patrulea indicator vizează percepția asupra capacității guvernanților de a formula și implementa politici și cadre de reglementare favorabile dezvoltării sectorului privat. Acesta se dovedește a fi relativ stabil în intervalul de timp analizat (-0,52 în 2010 față de -0,30 în 2020), scorul rămânând unul de asemenea negativ.

Al cincilea indicator înglobează percepțiile publice asupra gradului de încredere în regulile societății și respectarea acestora, fie că este vorba despre siguranța contractuală și a drepturilor de proprietate, despre calitatea organelor de aplicare a legii (poliție, justiție), precum si percepțiile asupra riscului infracționalității. Și aici remarcăm o relativă constanță, cu o sensibilă tendință de creștere, valoarea rămânând totuși una negativă și în prezent (-0,67 în 2020, față de -0,81 în 2010).

Ultimul indicator este cel referitor la percepția asupra modului în care puterea este exercitată în interes personal, sub toate formele sale: mica și marea corupție, acapararea statului de grupuri de interese și elite oligarhice. În intervalul analizat, scorul cel mai scăzut îl regăsim în 2013 (-1,13), în timpul mandatului prezidențial al lui Viktor Ianukovici, acesta crescând până la valoarea de -0,78 în 2020. Conform unui raport al Transparency International din 20132, în Ucraina cele mai corupte instituții sunt percepute ca fiind justiția, poliția și funcționarii publici. Această stare de fapt erodează încrederea în administrația publică per ansamblu și instituțiile democratice în special.

Privind per ansamblu aceste date, putem concluziona că în ultimii 5 ani percepția publică asupra guvernanței s-a ameliorat într-o mică măsură. Percepția cea mai favorabilă vizează criteriul democratic (exprimare și răspundere), iar cea mai negativă se referă la climatul de securitate și stabilitate. Restul indicatorilor nu au cunoscut fluctuații drastice, ci doar un ușor trend crescător, accentuat după 2016.

Odată stabilizat acest climat de insecuritate, decidenții politici ucraineni au sarcina de a reclădi încrederea populației în instituțiile și autoritatea statului, îmbunătățind capacitatea administrativă și modelul de guvernanță. În acest sens, autoritățile de la Kiev au adoptat în luna iulie a acestui an Strategia pentru reforma administrației publice pentru intervalul 2022-20253, care urmărește continuarea și consolidarea eforturilor începute în anul 2016 în acest sens. Scopul acestui document programatic este de a identifica măsurile necesare în vederea asigurării unei administrații performate, care să asigure racordarea la standarde europene și astfel să faciliteze integrarea viitoare în Uniunea Europeană.

Primul obiectiv al strategiei este acela de a furniza servicii de calitate și de a asigura proceduri accesibile pentru utilizatori. De asemenea, strategia vizează și resursa umană, mai exact îmbunătățirea calității activității și statutului de funcționar public. Tot sub aspectul reformării funcției publice, se dorește asigurarea unei finanțări adecvate pentru dezvoltarea profesională a funcționarilor. Această chestiune vizează mai multe etape ale derulării funcției publice, și anume: recrutarea angajaților prin sprijinul unor recrutori specializați în acest sens, motivarea angajaților și asigurarea unui nivel salarial adecvat și competitiv, precum și specializarea și dezvoltarea continuă a acestora, conform unei culturi organizaționale a cărei creări ar trebui sprijinită. Aceste măsuri, în totalitatea lor, sunt văzute ca o necesitate incontestabilă în vederea asigurării unui management performant, care să estompeze imaginea negativă pe care instituțiile publice și funcționarii din cadrul acestora o au în majoritatea țărilor din Europa de Est, în special ca urmare a lungii și anevoioasei tranziții democratice.

Dat fiind că aceasta strategie se înscrie în proiectul mai amplu al asigurării unei bune guvernanțe, aceasta la rândul ei își propune printre obiective garantarea unei guvernanțe eficace. În acest sens, măsurile ar trebui să se îndrepte spre asigurarea unor mecanisme care să fie eficiente în dezvoltarea și implementarea deciziilor pe termen lung.

Este avut în vedere ca această strategie să fie implementată în coordonare cu cea privind managementul financiar, fiind sincronizate din punct de vedere al obiectivelor, iar stadiul și dinamica acestei coordonări fiind permanent analizate și evaluate în cadrul ședințelor la care vor participa părțile relevante.

În ceea ce privește finanțarea pentru implementarea strategiei, se menționează că sursa principală va fi bugetul de stat, care însă va fi suplimentat prin finanțări externe. Documentul subliniază în final faptul că este necesară o comunicare cât mai bună a priorităților strategiei de-a lungul implementării sale astfel încât să asigure un grad ridicat de conștientizare și susținere a reformei la nivelul părților interesate.

Concluzie

Contextul în care se află Ucraina este unul complicat. Pe de o parte, din punct de vedere geopolitic, are o statalitate șubredă și disputată deopotrivă pe plan intern și extern. Pe de altă parte se confruntă cu numeroase provocări interne: clivaje sociale și etno-culturale, o „pluralitate de reguli” generată de existența unor rețelele oligarhice (Balthasar & Druey, 2017), un sistem instituțional-administrativ învechit, etc. Această stare de fapt își pune amprenta asupra actului de guvernare, reclamând o reformă profundă și pe mai multe paliere a modelului de guvernanță.

Latest news

Comunicat de presă: Conferința internațională „Războiul din Ucraina. Cum arată viitorul Europei Centrale şi de Est?”

Centrul Român de Studii Ruse din cadrul Universității Bucureşti, împreună cu Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia și în colaborare...

Call for Papers: The IIIrd Annual Conference of the Romanian Centre for Russian Studies: War in Ukraine. What Does the Future of Central and...

Call for Papers The Romanian Centre for Russian Studies (University of Bucharest) The Fridtjof Nansen Institute (Oslo) The Institute for the Danube...

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you