ArticoleExercițiile militare dintre Belarus și Rusia: o amenințare la...

Exercițiile militare dintre Belarus și Rusia: o amenințare la adresa securității Ucrainei?

-

Într-un articol publicat vara trecută pe site-ul administrației prezidențiale a Federației Ruse Vladimir Putin insista asupra unității popoarelor rus și ucrainean cerând autorităților de la Kiev să returneze Moscovei Donbasul și Transcarpatia regiuni pe care Ucraina le-ar fi dobândit după căderea Uniunii Sovietice în 1991. Astăzi, la mai bine de 7 luni de la apariția acestui articol posibilitatea izbucnirii unui conflict armat între cele două state pare să crească în condițiile în care Rusia a comasat zeci de mii de militari la granița cu Ucraina, alertând întreaga comunitate internațională. Apare însă întrebarea: Este posibilă declanșarea unei operațiuni militare ruse împotriva Kievului de pe teritoriul Republicii Belarus?

Adoptarea unei noi doctrine militare a Uniunii Statale

Pregătirea unui eventual atac al Rusiei de pe teritoriul Belarusului împotriva Ucrainei pare să fi început imediat după exercițiile militare comune Zapad 2021, desfășurate între 10 și 16 septembrie, întrucât o lună mai târziu, în cadrul unei întâlniri a Consiliului Suprem al Uniunii Statale Belarus-Rusia, Aleksandr Lukașenko și Vladimir Putin au semnat o nouă doctrină militară a Statului Unional, înlocuind-o pe cea veche, în vigoare încă din decembrie 2001. Deși aceasta a rămas nepublicată, declarațiile oficialilor belaruși implicați în negocieri atestă faptul că noul document fusese adoptat ca urmare a posibilității extinderii spre est a Alianței Nord-Atlantice, percepută ca o amenințare pentru securitatea ambelor state. Conform lui Dmitri Mezențev, secretar de stat al Uniunii Statale, noua versiune a doctrinei militare urma să sporească coerența politicii de apărare a celor două țări în contextul schimbării situației politico-militare de la nivel regional și a presiunii exercitate de Occident asupra Belarusului și Rusiei,” în vreme ce Andrei Rusakovici, vice-președinte al Comisiei Afaceri Internaționale și Securitate Națională din Consiliul Republicii, camera superioară a legislativului belarus, a susținut că noul document strategic fusese adoptat pentru a contracara noile amenințări de securitate din Europa inclusiv extinderea NATO spre est, terorismul și atacurile cibernetice. Mai mult, Rusakovici a confirmat într-un interviu acordat Eurasia Expert, faptul că în cadrul aceleiași reuniuni din 4 noiembrie, președinții Belarusului și Rusiei au semnat un acord privind cooperarea militară bilaterală și respectiv prelungirea staționării unităților radar rusești de la Baranovichi și Vileika până în 2024, accentuând astfel temerile cancelariilor occidentale cu privire la declanșarea unei operațiuni militare a celor două state, în cazul izbucnirii unui conflict între Rusia și Ucraina.

Organizarea de noi exerciții militare între Belarus și Rusia

Posibilitatea organizării de noi exerciții militare comune pe teritoriul Belarusului în acest an a fost discutată pentru prima dată la 29 decembrie 2021 la inițiativa lui Aleksandr Lukașenko, în cadrul unei întâlniri cu omologul său rus Vladimir Putin desfășurate la Sankt Petersburg. La mai puțin de o lună de la vizita în capitala nordică a Rusiei, într-o întrevedere cu oficiali din armata belarusă, ultimul dictator al Europei a avizat planul pentru desfășurarea unor noi manevre militare alături de Federația Rusă invocând creșterea numărului de militari ai NATO în apropierea granițelor Belarusului. Potrivit acestuia, în Polonia și statele baltice ar fi concentrați peste 30.000 de militari și tehnică de luptă precum și 10.000 de soldați americani care îndeamnă în mod deschis la război. Mai mult, președintele Belarusului a susținut că autoritățile de la Varșovia au cerut organizației Nord-Atlantice să desfășoare un sistem de susținere logistică și tehnică în Polonia, fapt ce justifică organizarea de exerciții militare între Belarus și Rusia pentru testarea capacității de reacție a Uniunii Statale în eventualitatea izbucnirii unui conflict armat lansat de Occident.

În același timp, Aleksandr Lukașenko a caracterizat situația din Ucraina ca fiind alarmantă în condițiile în care, conform acestuia, „autoritățile de la Kiev au mobilizat la granița cu Belarusul un contingent militar alcătuit din peste 10.000 de soldați radicali, naționaliști, sub pretextul combaterii migrației ilegale.” Afirmația liderului belarus nu e însă surprinzătoare având în vedere că abia anul trecut recunoscuse oficial anexarea Crimeii de către Federația Rusă deși până atunci își păstrase neutralitatea în conflictul acesteia cu Ucraina, fapt ce i-a permis să găzduiască în capitala țării negocierile de pace dintre cele două state finalizate prin semnarea Acordurilor de la Minsk în 2014. Totodată, președintele Belarusului a catalogat exercițiile militare pe care cele două armate urmează să le desfășoare în luna februarie a acestui an ca fiind unele normale și necesare pentru elaborarea unui plan privind o potențială confruntare cu statele occidentale (Polonia, Lituania și Letonia) în nord respectiv cu Ucraina în sudul țării. La scurt timp însă după declarațiile sale, Artiom Dektiarenko, președintele Serviciului de Securitate al Ucrainei le-a calificat ca fiind „manipulări politice care nu corespund realității.” A realizat acest lucru într-un comunicat al Ukrainskaia Pravda, fără a-i pronunța numele lui Lukașenko, ci caracterizându-l ca fiind un lider pro-Kremlin, un reprezentant al unui stat satelit al Rusiei, semn că după 2020, Ucraina și-a schimbat de asemenea modul în care interacționează cu Aleksandr Lukașenko, urmând o politică similară cu cea a cancelariilor occidentale, nerecunoscându-l așadar, ca președinte legitim al Belarusului.

Denumirea exercițiilor militare dintre Belarus și Rusia, „Determinare aliată 2022” (Союзная решимость 2022), a fost anunțată de către adjunctul Șefului Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Belarus, Pavel Muraveiko, în cadrul aceleiași întâlniri cu Aleksandr Lukașenko din 17 ianuarie. La conferința de presă ce a urmat reuniunii, oficialul a susținut că militarizarea vecinilor Belarusului și creșterea contingentului militar al NATO în apropierea granițelor sale, provoacă îngrijorare în rândul establishmentului de la Minsk și necesită o reacție adecvată și transparentă din partea acestora prin efectuarea împreună cu Rusia a unor teste de reacție rapidă a forțelor Uniunii Statale. La rândul său, Șeful Marelui Stat Major al Forțelor Armate Belaruse, Viktor Gulevici, a reiterat faptul că prezența trupelor Organizației Nord Atlantice pe teritoriul statelor vecine Belarusului reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a țării și a precizat o parte dintre obiectivele ce urmează a fi îndeplinite prin intermediul exercițiilor militare împreună cu armata Federației Ruse respectiv: protejarea frontierelor și a spațiului aerian al Uniunii Statale, combaterea grupurilor de sabotaj și recunoaștere ale statelor inamice, blocarea canalelor de livrare a armelor și verificarea sistemului de apărare aeriană al Statului Unional. În încercarea de a calma statele occidentale îngrijorate de posibilitatea declanșării unui atac al Rusiei dinspre Belarus, ministrul apărării de la Minsk Viktor Hrenin a declarat într-o postare pe contul de Telegram al instituției că exercițiile Союзная решимость vor avea caracter strict defensiv și nu reprezintă o amenințare nici pentru statele vecine Belarusului nici pentru restul Uniunii Europene. Mai mult, acesta a ținut să precizeze că după efectuarea operațiunilor militare, forțele armate ruse vor părăsi teritoriul Republicii Belarus.

Reacția Rusiei

Federația Rusă a negat că ar avea în plan invadarea Ucrainei folosind teritoriul Belarusului asta deși imediat după întâlnirea lui Aleksandr Lukașenko cu reprezentanți ai armatei pe canalele de Telegram ale țării au apărut videoclipuri cu aterizări pe aerodromuri belaruse precum Lida, Baranovichi ori Lunineț ale avioanelor de vânătoare Su35s, unele dintre cele mai moderne aparate de zbor utilizate de armata rusă. Alte videoclipuri de pe diverse rețele de socializare precum Tik Tok sau Twitter au surprins transportul tehnicii militare ruse fie pe calea ferată- în special a vehiculelor de luptă aeropurtate de tip BDM-4M ori BTR-MDM- fie pe străzile orașelor belaruse,-mai ales a camioanelor de tip KAMAZ, folosite de forțele aeropurtate din Rusia. Cel care a confirmat efectuarea de către armata rusă a manevrelor militare Союзная решимость împreună cu forțele armate belaruse a fost vice-ministrul apărării de la Moscova Aleksandr Fomin care a oferit de altfel și o planificare a acestora. Potrivit oficialului rus, prima etapă a exercițiilor ar urma să se finalizeze pe 9 februarie, odată cu relocarea și formarea de grupuri armate ale Statului Unional, în vreme ce exercițiile militare propriu-zise ar urma să se desfășoare în cea de-a doua etapă în perioada 10-20 februarie. Același ministru adjunct al apărării din Federația Rusă a declarat într-o conferință de presă destinată jurnaliștilor străini că pentru verificarea funcționării sistemului unificat de apărare aeriană al Uniunii Statale, Rusia va transfera Belarusului 12 avioane de luptă Su35s precum și două divizii de rachete antiaeriene de tip S-400 și respectiv Panțir-S. În același timp, Aleksandr Formin a susținut că în cadrul manevrelor militare ruso-belaruse ar urma să participe toate forțele armate ale Belarusului dar și unități din cadrul districtului militar de est al Rusiei, respectiv ale forțelor aeriene și aeropurtate ale țării.

Reacția comunității internaționale

La scurt timp după intrarea pe teritoriul Belarusului a forțelor militare rusești ministrul lituanian al apărării Arvydas Anušauskas într-o postare pe contul personal de Facebook, a catalogat această acțiune ca reprezentând „un factor destabilizator al situației de securitate din Europa și o amenințare directă la adresa Lituaniei.” La rândul său, Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a avertizat Belarusul la 25 ianuarie, că se va expune unei riposte rapide și ferme din partea Statelor Unite și a aliaților săi, dacă va permite Rusiei să utilizeze teritoriul său pentru a declanșa un atac împotriva Ucrainei. În același timp, diplomatul american a precizat că dacă trupele ruse vor staționa permanent în Belarus, organizația Nord Atlantică și-ar putea revizui postura strategică în Polonia și țările baltice. Afirmația acestuia nu este întâmplătoare întrucât, în urmă cu câteva zile, purtătorul de cuvânt al Pentagonului John Kirby a anunțat că Statele Unite urmează să trimită în Estul Europei 8500 de soldați în urma comasării trupelor Federației Ruse la granița cu Ucraina. Totodată lidera opoziției belaruse Svetlana Tihanovskaia într-o postare pe contul său de Twitter a menționat că „desfășurarea trupelor străine pe teritoriul Belarusului pune în pericol independența și suveranitatea țării, încalcă neutralitatea statului stipulată în Constituție și reprezintă o amenințare pentru securitatea țărilor europene.”

Discursul lui Lukașenko în fața Parlamentului de la Minsk: Cât de pregătit e Belarusul pentru un război împotriva Ucrainei?

La 28 ianuarie timp de aproape 3 ore Aleksandr Lukașenko a rostit discursul anual în fața camerelor reunite ale Parlamentului belarus și a peste 2500 de delegați și reprezentanți ai presei veniți din toate colțurile tării. În mod tradițional acest eveniment ar fi trebuit să aibă loc în luna aprilie, dar în ultimii ani liderul de la Minsk pare să fi ignorat această regulă întrucât în 2020 l-a susținut în luna august cu două zile înaintea desfășurării alegerilor prezidențiale iar în 2021 a ales să-l anuleze invocând creșterea numărului de infectări ale populației cu coronavirus. Cu toate acestea, Aleksandr Lukașenko nu a ratat ocazia de-aș reitera sprijinul pentru parteneriatul strategic cu Federația Rusă și respectiv adversitatea fată de cancelariile occidentale pe care le-a acuzat că încearcă să portretizeze Republica Belarus ca un stat agresor. Președintele țării și-a început însă discursul menționând că va implica Belarusul într-un război numai în două situații: dacă se va confrunta cu o agresiune militară directă la adresa independenței sale sau în cazul în care Federația Rusă va fi atacată de către Occident. Aleksandr Lukașenko a justificat participarea alături de Rusia într-o eventuală confruntare militară citând obligațiile care decurg din semnarea acordurilor privind crearea Uniunii Statale, dar a ținut să adauge că nu dorește să declanșeze niciun război întrucât îl consideră rău și înfricoșător. Totodată, liderul de la Minsk a declarat că va încerca să readucă Ucraina în sânul popoarelor slave, să o apere în fața politicienilor care încearcă să o distrugă și să o subordoneze în fața statelor occidentale.

În același timp, Aleksandr Lukașenko dorit să asigure audiența că Rusia nu va anexa niciodată Belarus întrucât țara va continua să lupte pentru a-și păstra statalitatea pe harta Europei. De asemenea acesta a realizat în cadrul aceluiași discurs declarații contondente la adresa statelor vecine și ale cancelariilor occidentale. A avertizat Lituania să nu dezlănțuie un război împreună cu celelalte state baltice, întrucât acesta ar putea conduce la pierderea independenței și suveranității sale iar pe Polonia a acuzat-o că încearcă să readucă sub controlul său teritoriile belaruse pe care le-a administrat în perioada interbelică și că a promovat în actuala criză a migranților o politică fascistă întrucât a împușcat și a îngropat în pădurile de la granița cu Belarusul sute de mii de oameni. În același timp, a catalogat sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană ca fiind un element al războiului hibrid, doar o primă etapă a eforturilor acestora în încercarea de a îngenunchea Belarusul, urmărind inclusiv declanșarea unei lovituri de stat și ulterior a unei invazii militare a țării. De asemenea, președintele belarus a ținut să transmită un mesaj și adversarilor politici aflați în exil în străinătate. În stilul grobian, caracteristic, i-a rugat să se întoarcă acasă, să se pocăiască, să plătească pentru prejudiciul cauzat (probabil cu închisoarea) și să poarte un dialog cu acesta. În ultima parte a discursului Aleksandr Lukașenko a precizat că e gata să se retragă din politică dacă Adunarea Populară Belarusă îi va cere acest lucru și că pe parcursul lunii februarie se va adresa din nou populației belaruse pentru a-i explica ce presupun modificările legii fundamentale a țării. E greu de crezut că liderul de la Minsk va permite atacarea Ucrainei de către Rusia utilizând teritoriul Belarusului. Dar nu e imposibil. Dacă s-ar angaja însă într-un astfel de demers și-ar pierde orice fel de credibilitate la nivel internațional. Asta dacă nu cumva și-a pierdut-o definitiv după alegerile prezidențiale din august 2020. Cert e că în momentul de față ultimul dictator al Europei are un singur aliat în persoana omologului său rus Vladimir Putin și că pentru el există un lucru mult mai important decât aprobarea declanșării unei invazii a Ucrainei prin Belarus, anume propria supraviețuire politică. Referendumul pentru modificarea Constituției țării e mai aproape ca niciodată. E programat să se desfășoare pe 27 februarie 2022.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you