În prezent, regiunea Mării Negre este afectată profund de războiul din Ucraina. Pe lângă implicațiile de natură umană, militară, economică ale unui adevărat război dintre Ucraina, un stat riveran la Marea Neagră și Federația Rusă un alt stat la Marea Neagră, observăm că și industria pescuitului a avut multe de suferit. Dacă opinia publică s-a arătat neliniștită de faptul că acest război va produce o criză a cerealelor (grâu, porumb, floarea soarelui) și în consecință o potențială criză alimentară care afectează peste 50 de state, potrivit Națiunilor Unite. Chiar dacă Ucraina și Rusia sunt în topul exportatorilor de cereale, trebuie să menționăm și că industria piscicolă necesită o atenție aparte, pentru că avem o situație destul de sensibilă, în care pescuitul în Marea Neagră este aproape imposibil, mai ale în Nordul Mării Negre.
Am văzut cu toții că una dintre minele marine folosite de ucraineni pentru a se proteja de invazia rusească și de fortifica țărmul Mării Negre din portul strategic Odessa, a fost neutralizată datorită unei misiuni de intervenție a Forțele Navale Române în Marea Neagră pentru a îndepărta orice pericol. Probabil mai sunt și alte astfel de exemple, unde pescadoarele românești, bulgare și nu numai se află în pericol atunci când se află în largul mării.
Pe timp de război, pescadoarele și navele comerciale se află în mult mai mare siguranță acostate pe țărm, decât în larg, mai ales când întâlnim mai multe situații în care navele comerciale cu pavilion moldovenesc și panamez au fost lovite în timp ce navigau în Marea Neagră pe rutele comerciale obișnuite, la o distanță mult mai mare decât cea de 12 mile maritime, cât este recomandată.
În momentul de față, incapacitatea traulelor pescărești de a ieși în larg, dar și creșterile prețurilor carburanților sunt principalele cauze care explică performanța economică scăzută a flotelor de pescuit. Pe timpul pandemiei, pescarii au reacționat prin reducerea costurilor și creșterea eficienței combustibilului a navelor lor atunci când este posibil și prin reducerea zilelor petrecute pe mare sau prin încetarea activității. De data aceasta flotele de pescuit au nevoie de și mai mult combustibil pentru a evita zonele periculoase (care sunt unele dintre cele mai profitabile când vine vorba de frontiera maritimă România-Ucraina, unde se găsesc cantități mai mari de calcan și melc de mare). De asemenea, pentru a evita aceste zone care sunt aflate în imediată apropiere de apele ucrainene (cum ar fi Insula Șerpilor și Delta Dunării), flotele de pescuit petrec și mai multe zile pe mare, iar prin această consecință cresc cheltuielile considerabil, mai ales că aproximativ 50% dintre cheltuielile industriei pescuitului sunt alocate combustibilului.
În această situație, flotele de pescuit din Marea Neagră, mai ales cele din România și Bulgaria anunță opriri temporare ca urmare a dificultății de a-și menține activitatea, având în vedere scăderea rentabilității acesteia și imposibilitatea compensării creșterii costurilor cu veniturile încasate. Această consecință subminează oferta de piață, în timp ce cererea se menține, ceea ce duce inevitabil la perturbări semnificative ale pieței.
Ca și cu ocazii similare în trecut, Comisia Europeană a răspuns la aceste situații de criză. Acest lucru s-a întâmplat atunci când, din cauza COVID 19, a fost modificat Regulamentul nr. 508/2014 privind Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime și în criza economică din 2008, unde a fost articulat Regulamentul (CE) nr. 744/2008.
Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, a afirmat: „Războiul din Ucraina este un război împotriva tuturor. Sectoarele pescuitului, acvaculturii și prelucrării sunt grav afectate din cauza prețurilor ridicate la energie, oxigen și materii prime. Aceasta se întâmplă a doua oară în ultimii ani, după pandemia de COVID-19, deci luăm din nou măsuri rapide pentru a le sprijini în această criză. Aceste măsuri de urgență pentru situații de criză nu ar trebui să împiedice în niciun fel eforturile noastre pe termen lung către tranziția energetică structurală a sectoarelor pescuitului și acvaculturii în vederea atingerii obiectivelor Pactului verde european.”
De data aceasta Comisia Europeană a anunțat mecanismul de criză al Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit şi acvacultură (FEAMPA) care va oferi sprijin imediat operatorilor din sectoarele pescuitului, acvaculturii şi prelucrării fructelor de mare prin compensaţii financiare pentru pierderile lor economice şi costurile suplimentare. El va permite statelor membre să acorde compensaţii financiare operatorilor pentru pierderile de venit cauzate de perturbarea actuală a pieţei, precum şi „ajutor pentru depozitare” acordat organizaţiilor de producători. Această etapă vine în completarea Cadrului temporar de criză, care permite statelor membre să ofere sprijin prin intermediul ajutoarelor de stat.
Comisia Europeană, pentru că nu a reacționat imediat la cererile industriei piscicole a venit cu o soluție și a considerat că “Mecanismul de criză al FEAMPA este o măsură temporară. Acesta se aplică retroactiv de la 24 februarie 2022, data începerii agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, și va dura până la sfârșitul anului 2022.”
Având în vedere că în conformitate cu Regulamentul privind FEAMPA, Comisia poate activa mecanismul de sprijin în caz de criză în cazul unui eveniment excepțional care cauzează o perturbare semnificativă a piețelor. Dar oare această chestiune este una suficientă pentru țările membre ale Uniunii Europene, riverane la Marea Neagră, România și Bulgaria?
Cadrul temporar de criză completează posibilitățile ample pentru statele membre de a elabora măsuri în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat existente. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ajute companiile să facă față lipsei de lichidități și care au nevoie de ajutor urgent pentru salvare. În plus, articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor membre să despăgubească societățile pentru prejudiciile cauzate direct de un eveniment excepțional, cum ar fi cele cauzate de criza actuală, deci avem exact o astfel de situație excepțională, unde Statele membre vor putea acorda granturi în valoare de până la 35.000 EUR companiilor afectate de criză active în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii.
Nu în ultimul rând, dacă analizăm minuțios legislația europeană, în același Regulament privind Fondul European pentru Pescuit și afaceri maritime, la articolul 33, aliniatul (1), avem o prevedere foarte importantă pentru România și Bulgaria în situația de față și anume că FEPAM (care are un buget la nivelul UE de 6,1 miliarde de euro pentru perioad anilor 2021-2027) poate sprijini măsuri de încetare temporară a activităților de pescuit ipoate fi acordat pe o perioadă până la șase luni, suficient încât războiul din Ucraina să se sfârșească, iar apele Mării Negre să se “liniștească”.
În concluzie, cel mai probabil companiile din industria pescuitului, cât și pescarii români și bulgari vor beneficia de aceste compensații, totul este ca aceștia să aplice la acest fond de criză, care apropo este în vigoare până la sfârșitul anului 2022, cu posibilitate de prelungire. Iar pe lângă aceste noi măsuri de sprijinire a pescuitului în contextul războiului din Ucraina pentru statele europene, sunt importante de menționat și programele de pescuit și acvacultură pentru perioada anilor 2023-2027, care sunt practic subvenții din fonduri europene, care se acordă prin instrumentul politicii comune a pescuitului, într-o manieră tehnică asemănătoare cu cea a politicii agricole comune.
