ArticolePropaganda rusă pe Telegram: mesaje privind Republica Moldova

Propaganda rusă pe Telegram: mesaje privind Republica Moldova

-

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a amplificat retorica agresivă a Rusiei față de Republica Moldova și, prin extensie, față de România. Propaganda rusă a fost dintotdeauna prezentă în spațiul public din Republica Moldova prin media, politicieni și diverși alți vectori (inclusiv înalte fețe bisericești), însă odată cu accederea Maiei Sandu/ PAS la putere – și mai ales după momentul 24 februarie – agresivitatea retorică a Moscovei este într-o continuă creștere.

Dacă în spațiul public euroatlantic vectorii ruși de propagandă au fost subit reduși la tăcere prin măsuri sancționatorii impuse de statele occidentale (demersuri târzii, dar utile măcar în al doisprezecelea ceas), în Rusia, statele CSI și – mai ales – pe platformele social media rusofone (Telegram, VKontakte etc.) narativele pro-Kremlin au atins cote paroxistice prin agresivitate, conspiraționism și amploare.

Media ruse au creat o veritabilă realitate paralelă privind conflictul din Ucraina, după cum o demonstrează și un articol recent publicat de Laurențiu Pleșca – un inventar foarte exact al principalelor linii propagandistice ale Moscovei. Într-o logică și cu un limbaj specifice celui de-al Doilea Război Mondial, Rusia pretinde că luptă în Ucraina împotriva nazismului într-un context escatologic nuclear (după cum o demonstrează obsesivele repetiții ale media ruse privind posibilitatea utilizării armamentului nuclear împotriva Occidentului).

În această realitate paralelă, Republica Moldova este constant atacată pentru ralierea la eforturile occidentale pro-Kiev. Tonul atacurilor la adresa Chișinăului vine, evident, de la reprezentanții establishmentului de la Moscova, dar dezinformarea și retorica conspiraționistă ating cotele cele mai înalte pe filiere mai accesibile cetățeanului de rând.

Telegram – mediu propice pentru diseminarea de propagandă anti-Chișinău/București

Fondat în 2013 de către Pavel Durov, Telegram este, în principal, un serviciu online de mesagerie extrem de popular în Rusia și spațiul CSI. De asemenea, poate fi încadrat și în categoria social media datorită opțiunii de creare de grupuri la care alți utilizatori se pot abona (majoritatea media din state CSI au grupuri de Telegram).

La nivelul lui august 2021 Telegram era a doua cea mai populară aplicație de mesagerie din Rusia (pe locul 1 WhatsApp și pe 3 – Viber), iar după 24 februarie 2022 se pare că a reușit să depășească WhatsApp pe fondul restricțiilor/ sancțiunilor impuse de Moscova companiilor occidentale (dacă datele sunt reale, creșterea popularității Telegram este colosală, mai ales că în august anul trecut WhatsApp avea aproape dublu numărul de utilizatori).

În Republica Moldova, Telegram este cea mai populară aplicație de mesagerie (date de la nivelul lui aprilie 2022). Totodată, alături de Odnoklassniki, Telegram este rețeaua de socializare pe care se vehiculează cele mai multe narative pro-ruse și un mediu preferat al forțelor pro-Kremlin.

Cel puțin în Rusia, popularitatea în creștere a Telegram este pusă pe seama faptului că tot mai mulți ruși încearcă să aibă acces la știri occidentale (nu doar despre războiul din Ucraina). De altfel, de-a lungul timpului, Telegram a fost un instrument foarte util pentru contestatarii regimurilor autocrate din CSI (Revoluția Telegram – titra un articol Washington Post despre protestele din Belarus din 2021).

Telegram s-a dovedit constant a fi foarte util pentru disidenții din statele CSI, dar este în același timp instrumentat de propagandiștii pro-Kremlin pentru colportarea de minciuni și conspirații fără teama de a fi sancționați (cum s-ar întâmpla dacă ar disemina fake-news pe Facebook sau Twitter).

Se pare că și propagandiștii pro-Kremlin au avut ceva de învățat din protestele din Belarus (și nu numai) în care Telegramul a fost folosit de disidenți pentru comunicare/ destructurarea propagandei/ expunerea abuzurilor. Modus operandi aplicat cu multă vreme în urmă în cazul presei tradiționale – cum să transformi într-o armă libertatea de exprimare (așa au apărut și crescut Sputnik și RT) – a fost replicat de forțele pro-Kremlin și în cazul Telegram.

Dincolo de narative de propagandă, Telegram este folosit de propaganda pro-rusă și pentru a disemina indicații pentru troli/ susținători în vederea contracarării „propagandei occidentale”. Relevant în acest sens este un mesaj din 5 aprilie postat de una dintre figurile centrale ale propagandei Kremlinului – Vladimir Soloviov (СОЛОВЬЁВ/ @SolovievLive): susținătorii Rusiei sunt îndemnați să distribuie pe adresele de e-mail ale unora dintre cele mai influente media occidentale „adevărul despre atrocitățile comise de soldații ucraineni”. Desigur, așa-zisele dovezi provin de pe alt canal pro-rus de Telegram – t.me/RV/voenkor/6684).

Propaganda Kremlinului pe Telegram este exclusiv în limba rusă, țintind rusofonii de pretutindeni, nu doar din Rusia, în special pe aceia care: i) sunt deja captivi propagandei ruse (trebuie „să fie ținuți în priză”, prin repetiții menite să le inoculeze iremediabil ideea că Occidentul complotează împotriva Rusiei; ii) nu au o părere foarte clară despre ceea ce se întâmplă în Ucraina și nu verifică sursa informațiilor (sunt astfel vulnerabili la agresiuni informaționale menite să îi sperie și, eventual, să îi convingă de așa-zisul pericol occidental).

La fel ca orice social media, Telegram este un eco-sistem, iar asta înseamnă că practic nu mai există delimitări de tipul presa internă vs. presă externă. Fiecare cititor este victima propriilor sale alegeri/ like-uri/ abonări, care – în cazul unui cetățean din Republica Moldova – pot fi din spațiul comunicațional moldovean, românesc, transnistrean sau rusesc.

Scurte exemple de narative pro-ruse vizând Chișinăul/Bucureștiul

1. Găgăuzia nu ar trebui să se supună diktatelor primite de la Chișinău. Unul dintre promotorii unor astfel de mesaje este Ivan Burgudji (politician local din Găgăuzia) mai ales după decizia autorităților de la Chișinău de a interzice portul panglicii Sfântului Gheorghe.

Asemenea narative, pe lângă îndemnul subliminal la nesupunere civică, au rolul de a menține în atenția publică o veche teză a pro-rușilor de la Comrat (folosită și la momentul debarcării lui Stoianoglo din funcție): PAS și Maia Sandu duc o politică revanșardă și anti-găgăuză.

Reține atenția și o mențiune privind România vehiculată la 30 aprilie 2022 pe canalul kgb_mssr: „Chișinăul se grăbește să interzică panglica Sfântului Gheorghe, dar nu se preocupă mai deloc de posibilele provocări ale susținătorilor lui Ion Antonescu care ar putea avea loc la 9 mai”.

2. Ucraina fură mărfurile transportatorilor moldoveni. @MoldovaPolitics a distribuit un video realizat de un transportator care mărturisea că în vama Moghilev-Podolsk a fost deposedat de marfa transportată doar pentru faptul că aceasta provenea din Rusia. Vameșii ucraineni erau acuzați că nu au ținut cont de faptul că marfa a fost plătită cu bani moldovenești.

Deși nu vizează direct Chișinăul, rolul unor astfel de narative este de a afecta ratingul electoral al guvernanților moldoveni. Indirect, publicului i se induce mesajul: „Uitați cine ne conduce: un guvern care susține Ucraina, în timp ce ucrainenii ne fură bunurile”.

3. SUA controlează guvernul de la Chișinău. O acuzație clasică în instrumentarul de propagandă al presei pro-ruse, întreținută în spațiul public mai ales de către liderii socialiști. Bogdan Țîrdea este unul din aceștia. La 7 aprilie a postat un mesaj în care o acuza pe șefa USAID că a trasat ca sarcini pentru guvernarea PAS următoarele: i) impunerea cenzurii asupra media ruse; ii) interzicerea așa-ziselor simboluri Z și V.

Concluzia lui Țîrdea este că SUA/ guvernarea PAS anulează victoriilor obținute de către cetățeni la 7 aprilie 2009, printre cele mai importante fiind libertatea de exprimare. Interesant este faptul că nu avem nicio referire la cei de la care au fost practic smulse victoriile democratice din 2009…comuniștii, actualii parteneri ai socialiștilor…un mic detaliu.

Anti-americanismul promovat de către socialiști este susținut deschis și de la Moscova. În contextul perchezițiilor efectuate la domiciliul lui Igor Dodon, Nikolai Starikov (membru al formațiunii Rusia Justă-Pentru adevăr!) a declarat că „ambasada SUA de la Chișinău administrează practic Republica Moldova” („ambasadorul SUA conduce lupta anti-corupție din Republica Moldova”), iar „o astfel de situație a condus la război în cazul Ucrainei”.

Este oare o amenințare?

Pentru propaganda rusă, pro-americanismul liderilor de la Chișinău merge mână-n mână cu pro-românismul acestora. Voalat, Bucureștiul este acuzat că prin cetățenii români din conducerea Republicii Moldova acționează pentru a impune în societatea moldovenească măsuri anti-ruse (@smuglianka/ 5 aprilie relatează pe un ton insinuant despre așa-zise amenințări la adresa Moscovei ale „președintelui român al Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu”).

4. România încearcă să profite de pe urma conflictului din Ucraina. @gagauznewsmd susține că România are de gând să impună autoritatea Mitropoliei Basarabiei asupra parohiilor din Transcarpatia și Odesa. Acest plan al autorităților române ar fi favorizat de către lipsa de atenție a Ucrainei, prea preocupată să lupte împotriva Rusiei pentru a mai vedea că alte state complotează de fapt împotriva ei.

Mesajul se înscrie de asemenea în retorica clasică a propagandei ruse care încearcă să acrediteze percepția că România are pretenții teritoriale față de Republica Moldova și/sau Ucraina (teză pe care o susținea Vladimir Jirinovski în 2014 și reluată ciclic de alți politicieni ruși). De data aceasta, narativul este îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe Române (BOR), ca reacție la poziționarea publică a BOR de condamnare fermă a agresiunii ruse din Ucraina și de delimitare clară de Rusia.

5. Ucraina încearcă să atragă Republica Moldova și România în război. Centrul rus Katehon a publicat la 5 aprilie un articol intitulat „Zelenski provoacă România și Moldova să deschidă un al doilea front împotriva Rusiei”.

Articolul din Katehon (controlat, la fel ca Țargrad TV, de către oligarhul rus Konstantin Malofeiev) menționează că Ucraina urmărește să provoace un conflict în Transnistria în care să fie atrase Republica Moldova și România. Astfel s-ar deschide un nou front în conflictul cu Rusia, unul în care ar fi implicat și un stat NATO.

Într-o logică de tip divide et impera, propaganda rusă încearcă să acrediteze ideea că Ucraina este dispusă să facă orice pentru a slăbi Rusia, inclusiv să provoace un conflict deschis între Moscova și NATO.

Conexat și cu celelalte narative propagandistice mai sus menționate, mesajul Rusiei este că cetățenii Republicii Moldova se pot aștepta oricând la declanșarea unui război, iar responsabilitatea o poartă actualii guvernanți, SUA și „vecinul agresiv” Ucraina.

Concluzii

Elementele de retorică, mesajele propagandistice ale Moscovei și vectorii care le propagă subliniază agresivitatea în creștere a Rusiei față de Republica Moldova. Dincolo de Transnistria și conspirațiile privind așa-zise provocări ale Ucrainei în regiune (aparent, în cele din urmă, se pare că Tiraspolul a ales să blameze tot Chișinăul, nu Kievul), reține atenția că și situația din autonomia găgăuză este una destul de tensionată.

Pentru Rusia, un război deschis cu Republica Moldova nu ar fi oportun. Mai degrabă, Moscova speră ca prin mesajele propagandistice lansate să tensioneze situația de la Chișinău și să creeze cât mai multe puncte de opoziție față de actualii lideri moldoveni (ex. Comrat). Scenariul diluării până la contestare violentă a autorității centrale pare să servească mult mai bine intereselor de moment ale Moscovei.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you