Pe 28 iunie, în prima zi a Summit-ului NATO de la Madrid, Jens Stoltenberg, secretarul general al alianței, a anunțat că Turcia a decis să sprijine aderarea Suediei și Finlandei. Declarația a avut loc după o întâlnire în format cvadruplu între Secretarul General al NATO, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, președintele Finlandei, Sauli Niinistö și prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson. În urma acestei întâlniri Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un memorandum prin care cele două state scandinave s-au angajat să sprijine Ankara în ceea ce privește amenințările la adresa securității sale. De cealaltă parte, Turcia s-a angajat să sprijine aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
Cu puțin timp înainte de semnarea memorandumului, o versiune a acestuia a fost publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale a Turciei și cuprinde următoarele aspecte:
- Angajamentul Finlandei și Suediei de a nu sprijini PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), PUD (Partidul Uniunii Democratice), UAP (Unitățile de Apărare a Poporului) și Mișcarea lui Fethullah Gülen, cunoscută în Turcia ca FETÖ (Organizația Teroristă a lui Fethullah Gülen).
- Recunoașterea de către cele două state scandinave a PKK drept organizație teroristă, prevenirea activităților acesteia, ale altor organizații teroriste și ale extensiilor lor.
- Ridicarea embargoului privind exportul de arme impus Turciei de către Suedia.
- Consolidarea cooperării între cele trei state în ceea ce privește combaterea terorismului, a crimei organizate și a altor provocări.
- Luarea în considerare de către Suedia și Finlanda a informațiilor și dovezilor oferite de Turcia pentru procesarea cererilor de deportare și extrădare în ceea ce privește suspecții de terorism.
- Investigarea strângerii de fonduri, a activităților de recrutate ale PKK și ale organizațiilor afiliate și a celor de tip paravan și interzicerea acestora în Suedia și Finlanda.
- Cooperarea celor trei state în ceea ce privește luptă împotriva dezinformării și prevenirea propagandei organizațiilor teroriste, inclusiv a activităților ce incită la violență împotriva Turciei.
- Sprijinirea Suediei și Finlandei de către Turcia în procesul de aderare la NATO.
- Crearea unui Mecanism Comun Permanent format din reprezentanți ai ministerului afacerilor externe, ministerului de interne, ministerului de justiție și ai serviciilor de informații din cele trei state pentru implementarea măsurilor menționate anterior.
La mai puțin de 24 de ore de la semnarea acestui memorandum, ministrul turc de justiție, Bekir Bozdağ, a anunțat că Turcia va cere Suediei și Finladei extrădarea a 33 de persoane acuzate de terorism, care au legături cu PKK și Mișcarea lui Fethullah Güllen.
În mai 2022, Finlanda și Suedia și-au depus aplicația de aderare la NATO. La acea dată, Ankara a blocat începerea discuțiilor de aderare cu cele două state. Președintele turc a declarat că dacă Finlanda și Suedia nu vor lua în considerare îngrijorările Turciei cu privire la amenințările teroriste, Ankara nu va susține aderarea acestora la NATO. Atunci, președintele Erdoğana declarat că Suedia și Finlanda trebuie să oprească sprijinul politic, financiar și militar către organizațiile teroriste, făcând referire la PKK, PUD și UAP. Administrația turcă susține că în Finlanda și Suedia se află persoane care au legături cu organizațiile menționate anterior și care trimit acestora bani și arme. În ceea ce privește armele, în timpul operațiunilor efectuate de armata turcă împotriva PKK din nordul Irakului, oficialii turci au declarat că au fost găsite arme anti-tanc produse în Suedia de compania Saab Bofors Dynamics.
De asemenea, Erdoğan a subliniat că nu va susține aderarea celor două state la NATO, dacă acestea nu vor ridica embargoul asupra exporturilor de arme impus Turciei. Suedia, Finlanda, Germania, Franța și Elveția au decis să impună embargo exporturilor de arme către Turcia după operațiunea militară a armatei turce în nordul Siriei din octombrie 2019.
PKK, PUD, UAP și Mișcarea lui Fethullah Gülen
PKK, PUD, UAP și mișcarea lui Fethullah Gülen, cunoscută în Turcia ca FETÖ, sunt organizații considerate teroriste de către Ankara și o amenințare la adresa securității sale. PKK a fost înființată la sfârșitul anilor ’70 de către Abdullah Öcalan cu scopul creări unui stat kurd în sud-estul Turciei, unde se află o majoritate kurdă. PKK a organizat numeroase atentate teroriste în Turcia și a dus un război de gherilă cu autoritățile turce. În ceea ce privește PUD, acesta este partidul kurzilor din nordul Siriei, iar UAP reprezintă unitățile de apărare înființate pentru a-i proteja pe kurzii din acest teritoriu. Turcia susține că există o strânsă legătură între PKK și organizațiile kurde din nordul Siriei (PYD/PUD). În timp ce PUD respinge aceste acuzații, Turcia face trimitere la posterele și tablourile liderului PKK Abdullah Öcalan, ce sunt prezente în sediile acestei organizații și afișate de către luptătorii kurzi din Siria. Potrivit Reuters, în octombrie 2017, după ce forțele kurde au eliberat orașul Rakka de trupele Daesh, acestea au amplasat în centrul orașului un poster de dimensiuni mari cu Abdullah Öcalan. Atunci, într-un video postat de biroul de presă al UAP, mai mulți luptători kurzi susțineau că victoriile și rezultatele obținute au la bază opiniile și filozofia lui Öcalan. Statele Unite și Uniunea Europeană au declarat PKK drept organizație teroristă dar nu și PUD și UAP, fapt ce nemulțumește Turcia. Pentru Statele Unite și ceilalți membri NATO, PUD și UAP reprezintă organizații care au jucat un rol decisiv în înfrângerea Daesh. În ceea ce privește Mișcarea lui Fethullah Gülen, aceasta a fost declarată organizație teroristă de către Turcia în mai 2016.
Dreptul de veto în cadrul NATO
Deciziile în cadrul NATO se iau prin consens, ceea ce înseamnă că toți membri trebuie să fie de acord cu fiecare decizie. Acest lucru este valabil și în cazul deschiderii negocierilor de aderare cu alte state. În cazul în care un stat nu este de acord, acesta își poate folosi dreptul de veto și poate bloca luarea unor decizii. În 2009 Turcia și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca alegerea danezului Anders Fogh Rasmussen în funcția de secretar general al alianței. La acea dată, Erdoğan, ce ocupa funcția de prim-ministru, a declarat că nu poate accepta această numire deoarece Danemarca găzduiește membri PKK. Potrivit Reuters, Turcia a renunțat la veto după ce președintele american Barack Obama a promis că unul dintre adjuncții secretarului general va fi turc și că în Structura de Comandă a NATO vor fi incluși și comandanți turci. În noiembrie 2019, Ankara și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca punerea în aplicare a planului de apărare al NATO pentru Polonia și țările baltice. Atunci, Turcia a anunțat că va ridica veto-ul dacă alianța recunoaște UAP drept organizație teroristă. În cele din urmă, Ankara a renunțat la această condiție și la veto.
Turcia nu este singura țară din NATO care și-a folosit dreptul de veto în interes strategic. În februarie 2003, Franța Germania și Belgia și-au folosit dreptul de veto pentru a bloca un plan de apărare a Turciei în cazul în care este atacată de Irak. În 2008 Franța și Germania au anunțat că nu vor susține aderarea Ucrainei și Georgiei la NATO și că vor bloca. Tot în 2008 Grecia și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea Macedoniei de Nord la NATO, din cauza unor dispute pe care le avea cu țara vecină. Grecia și-a menținut veto-ul mai mult de 10 ani, până în 2019, atunci când cele două părți au ajuns la o înțelegere.
Așadar, după luni de negocieri, Turcia a decis să sprijine aderarea Suediei și Finlandei la NATO. Prin semnarea acestui memorandum, aderarea acestora la alianță rămâne o simplă formalitate. Totuși, se așteaptă ca acest lucru să ducă la o creștere a tensiunilor dintre NATO și Federația Rusă. În aprilie, Moscova a declarat că va amplasa arme nucleare și rachete hipersonice în regiunea Kaliningrad, în cazul în care cele două state nordice vor adera la alianță. De asemenea, în mai, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că aderarea Suediei și Finlandei la NATO reprezintă o amenințare la adresa securității Federației Ruse și că Moscova va lua măsuri.
