ArticoleIzolarea diplomatică continuă: Ultimele evoluții politice din Republica Belarus

Izolarea diplomatică continuă: Ultimele evoluții politice din Republica Belarus

-

Consolidarea axei autocraților: O nouă vizită a lui Lukașenko în Federația Rusă

În timp ce liderii europeni se reuneau la Bruxelles pentru a decide asupra acordării statutului de țară candidată la Uniunea Europeană Ucrainei și Republicii Moldova, Aleksandr Lukașenko a efectuat o nouă vizită în Rusia, a cincea de la începutul acestui an, la invitația omologului său Vladimir Putin. Întâlnirea celor doi președinți nu a fost însă întâmplătoare întrucât a marcat împlinirea a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Belarus și Rusia și o dată cu aceasta, o nouă ocazie prin intermediul căreia Lukașenko și Putin și-au reafirmat adversitatea față de cancelariile occidentale. Primele două zile ale reuniunii au fost dedicate conversațiilor informale la reședința președintelui rus de la Zavidovo, Moscova în timp ce principalele probleme din relația bilaterală au fost discutate în cadrul vizitei de lucru de la Palatul Konstantinovski din Sankt Petersburg. La începutul întâlnirii, liderul de la Minsk i-a mulțumit lui Vladimir Putin pentru construcția primului port belarus la Marea Baltică și a analizat împreună cu acesta posibilitățile de export a cerealelor și respectiv a îngrășămintelor de potasiu pe piața internațională în contextul războiului din Ucraina. Ulterior însă, invocând nevoia apărării Statului Unional, i-a cerut omologului său să ia măsuri reciproce pentru a opri presupusele zboruri ale unor avioane NATO purtătoare de arme nucleare în apropierea granițelor Belarusului. Același Lukașenko a insistat asupra necesității înzestrării avioanelor belaruse cu capacități de transport a focoaselor nucleare și a caracterizat ca agresivă politica establishmenturilor de la Varșovia și Vilnius față de Federația Rusă. Concret, acesta a acuzat Polonia că a trimis mercenari pentru a lupta în Ucraina și a catalogat aplicarea sancțiunilor europene de către Lituania (care a blocat tranzitul unor mărfuri rusești către exclava Kaliningrad) ca fiind „echivalentă unei declarații de război.” Într-o confirmare a consolidării unei veritabile axe a autocraților în Europa, președintele rus a fost de acord să transfere Belarusului sisteme de rachete Iskander-M capabile să transporte încărcături nucleare dar și să modernizeze avioanele Su 25, folosite de armata belarusă în uzinele de pe teritoriul Rusiei. Vladimir Putin optează așadar pentru utilizarea ultimei dictaturi a Europei ca pion în confruntarea pe care o desfășoară împotriva statelor occidentale, în contextul intensificării asistenței militare oferite de către acestea Ucrainei și respectiv a posibilității aderării Finlandei și Suediei în cadrul organizației nord-atlantice. În schimb, prin intermediul cererilor adresate omologului său, Aleksandr Lukașenko continuă eforturile de a transforma Belarus într-o putere nucleară, mai ales că modificarea articolului 18 din Constituție, realizată în urmă cu câteva luni, permite țării să reintre în posesia celor 81 de focoase cedate Rusiei după căderea Uniunii Sovietice. Pentru președintele belarus încălcarea tratatului privind non-proliferarea armelor nucleare nu va conta întrucât redobândirea calității de stat posesor de arme nucleare-inclusiv a sistemelor de rachete Iskander-M din partea Federației Ruse,-va asigura supraviețuirea regimului său autoritar-hegemonic și odată cu aceasta, calitatea de ultim aliat al lui Vladimir Putin în lupta împotriva Occidentului.

Vizita lui Lavrov la Minsk: Sfârșitul cooperării cu statele occidentale?

Adoptarea unei declarații de condamnare a intenției Rusiei de a transfera Belarusului sisteme de rachete Iskander-M de către liderii G7 nu a afectat sub nicio formă cooperarea dintre autoritățile celor două state care au continuat să celebreze 25 de ani de relații diplomatice. La 5 zile după întoarcerea lui Lukașenko de la Sankt Petersburg, acesta l-a primit în vizită pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov ocazie cu care a realizat din nou declarații agresive la adresa Occidentului. Liderul de la Minsk a contrazis modul în care Statele Unite și țările din Europa de Vest au perceput relația dintre cele două țări de-a lungul a două decenii și jumătate (ca fiind una de tipul dominat-dominator, în care a existat mereu riscul unei anexări iminente a Belarusului la Federația Rusă), insistând asupra faptului că în ciuda politicii integraționiste promovate încă de la începutul anilor 90, Belarusul sub conducerea sa a rămas un stat independent. La rândul său, Serghei Lavrov a condamnat politica pe care statele occidentale continuă să o aplice față de Rusia și Belarus după invadarea Ucrainei. Utilizând o retorică care amintea de Războiul Rece, ministrul rus de externe a caracterizat-o de fapt ca fiind „un dictat prin intermediul căruia Statele Unite încearcă să înlocuiască dreptul internațional cu un alt set de reguli decis împreună cu statele membre UE, alegând să ignore astfel interesele legitime ale Rusiei și Belarusului.” Totodată, același Lavrov a reluat temele propagandei ruse față de Occident: extinderea succesivă a NATO spre est, susținerea „loviturii de stat” din Ucraina și transformarea acesteia într-un bastion anti-rus, certificând practic o evidență: reapariția revizionismului rusesc în 2022. Oficialul rus a continuat războiul declaraților la adresa cancelariilor occidentale și în timpul întâlnirii pe care a avut-o cu omologul său belarus, Vladimir Makei din aceeași zi. Atunci, ministrul rus de externe a constatat apariția în Europa a unei noi Cortine de Fier prin intermediul căreia acestea își propun să izoleze Rusia și Belarus de întreaga comunitate internațională, a susținut că acțiunile NATO în apropierea granițelor Statului Unional conduc la escaladarea tensiunilor din spațiul ex-sovietic și a reiterat faptul că Federația Rusă va depune eforturi pentru a-și minimiza dependența de Statele Unite și Uniunea Europeană. În același timp, Vladimir Makei a menționat că Republica Belarus va continua să-și coordoneze politica externă alături de Rusia și să dezvolte, în actualul context geopolitic, relații de parteneriat cu țări terțe ca India, Iran sau Pakistan, confirmând așadar existența unei rupturi și în raporturile acestui stat cu cancelariile occidentale.

În cadrul aceleiași reuniuni, cei doi oficiali au adoptat și o declarație comună cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Belarus și Rusia. În preambulul acesteia, Makei și Lavrov au elogiat cooperarea dintre cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale patronate de Kremlin (inclusiv în Uniunea Statală, Comunitatea Statelor Independente, Uniunea Economică Eurasiatică și Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă), pe care au considerat-o ca fiind „un exemplu de urmat și de către alte state ale lumii.” Totodată, aceștia au apreciat creșterea schimburilor comerciale dintre Belarus și Rusia și respectiv eforturile de combatere a pandemiei de coronavirus întreprinse de către ambele establishmenturi de la Minsk și Moscova începând din 2020. Ulterior însă, miniștrii afacerilor externe și-au concentrat atenția asupra contestării vehemente a politicii duse de Statele Unite și țările membre UE în Europa de Est, creând astfel impresia apariției unui nou Război Rece pe continent. Aceștia le-au acuzat că încalcă principiul multilateralismului, încearcă să schimbe echilibrul de putere din Europa și să transforme spațiul cosmic într-o arenă a confruntării armate. Mai mult, Makei și Lavrov au deplâns acumularea de forțe a NATO în Europa, inclusiv crearea sistemului american de apărare anti-rachetă și au denunțat politica de sancțiuni aplicată de cancelariile occidentale după invadarea Ucrainei de către Rusia cu sprijinul Republicii Belarus. În același timp, cei doi oficiali și-au manifestat intenția de a combate încercările de rescriere sau denaturare a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial (cunoscut în spațiul ex-sovietic sub numele de Marele Război pentru Apărarea Patriei) și respectiv de destabilizare a spațiului informațional în contextul războiului din Ucraina. La finalul declarației, miniștrii afacerilor externe din Belarus și Rusia au reiterat dorința de a consolida relația bilaterală în încercarea de-a contracara orice intervenție a statelor occidentale în afacerile interne fiecăreia dintre acestea.

Organizarea celei de-a IX-a ediții a Forumului Regiunilor

În timp ce la Minsk Serghei Lavrov se întâlnea cu Aleksandr Lukașenko și omologul său Vladimir Makei, în orașul Grodno din vestul Belarusului avea loc cea de-a noua ediție a Forumului Regiunilor, un eveniment organizat anual cu scopul de a aprofunda legăturile dintre regiunile belaruse și subiectele Federației Ruse în diverse domenii de activitate: economie, educație, agricultură, știință sau cultură. În cele două zile ale forumului s-au desfășurat o serie de reuniuni ale președinților camerelor superioare ale parlamentelor din Belarus și Rusia Natalia Kacianova și Valentina Matvienko cu reprezentanți ai autorităților din cele două țări (Grodno, Moghilev, Novosibirsk, Tatarstan, Sverdlovsk) dar și ai mediului de afaceri finalizate prin semnarea a 6 acorduri interregionale, menite a accelera procesul de integrare a Belarusului și Rusiei în Uniunea Statală. De altfel, liderii de la Minsk și Moscova au utilizat evenimentul atât pentru a promova această organizație internațională cât și pentru a lansa noi atacuri la adresa cancelariilor occidentale, menținând așadar retorica confruntațională vizibilă mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia. În discursul său, Aleksandr Lukașenko a caracterizat forumul ca fiind un simbol al legăturilor fraterne dintre cele două popoare slave, o inițiativă pașnică care contrastează cu acumularea de forțe a trupelor NATO la granițele Belarusului. Mai mult, președintele belarus a îndemnat celelalte state din spațiul ex-sovietic să adere la Uniunea Statală pentru a-și putea păstra suveranitatea și independența într-o eventuală confruntare cu Statele Unite și țările membre UE, după ce cu doar o zi mai devreme aducea elogii propriului stil de conducere cu ajutorul căruia ar fi reușit să mențină statalitatea belarusă pe harta Europei. Pe de altă parte, prin intermediul unui mesaj video, Vladimir Putin a susținut că „presiunea exercitată de către statele occidentale împreună cu sancțiunile aplicate Rusiei și Belarusului au forțat cele două țări să-și consolideze cooperarea în cadrul Statului Unional.” Totodată, președintele rus a promis că va lua toate măsurile necesare pentru a finaliza construcția centralei nucleare de la Astravets, până la sfârșitul anului, fapt ce ar putea transforma Belarusul într-o amenințare pentru securitatea întregii Europe. Dacă luăm în calcul și posibilitatea transferului focoaselor nucleare și respectiv a sistemelor de rachete Iskander- M de către Federația Rusă, atunci vom avea motive serioase de îngrijorare cu privire la politica pe care Aleksandr Lukașenko o va întreprinde mai ales în relația cu statele occidentale.

Ziua Independenței ultimei dictaturi a Europei

Războiul din țara vecină nu a perturbat festivitățile organizate în Belarus cu ocazia Zilei Independenței, dată la care ultima dictatură a Europei a sărbătorit 31 de ani de existență și respectiv 77 de ani de la eliberarea capitalei sale Minsk de către trupele naziste în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Expozițiile de arme și tehnică militară, târgurile cu produse tradiționale și concertele aniversare au fost însă eclipsate de activitățile la care a participat Aleksandr Lukașenko. În prezența celor trei fii- Viktor, Dmitri, Nikolai, a unor membri ai establishmentului belarus dar și a câtorva sute de susținători- șeful statului a depus flori în cadrul complexului memorial Kurgan Slavî și a susținut apoi un discurs prin intermediul căruia și-a reafirmat sprijinul pentru omologul său rus Vladimir Putin. Pe parcursul acestuia, președintele belarus a răspuns statelor occidentale care îi reproșau susținerea față de Federația Rusă în conflictul acesteia cu Ucraina, invocând obligațiile care decurg din calitatea de membru a Belarusului în Uniunea Statală, inclusiv crearea unei armate comune. Mai mult, același Lukașenko a numit Rusia stat frățesc, principal bastion în lupta împotriva nazismului și a admis că a decis personal participarea Belarusului la efortul de război încă din prima zi a declanșării acestuia- 24 februarie- pentru a împiedica uciderea soldaților ruși de către trupe ale organizației nord-atlantice. În condițiile unui astfel de discurs în care liderul de la Minsk a recunoscut implicarea deliberată a statului pe care îl conduce în invadarea altei țări independente și suverane, izolarea diplomatică a acestuia e practic o normalitate. De altfel, în acest an niciun lider pro-occidental nu l-a felicitat cu ocazia aniversării zilei naționale. A primit însă astfel de mesaje doar din partea unor președinți la fel de autoritari ca și el, precum Recep Erdogan, Ilham Aliev, Serdar Berdimuhamedov și desigur Vladimir Putin cu ajutorul căruia conduce încă cu mână de fier Republica Belarus.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you