ArticoleRusia ar putea opri tranzitul petrolului kazahstanez către Europa

Rusia ar putea opri tranzitul petrolului kazahstanez către Europa

-

Pe 5 iulie un tribunal din orașul rusesc Novorossiysk, a decis închiderea pentru o lună a Conductei Consorțiului Caspic din cauza unor presupuse scurgeri de petrol. Această decizie vine la doar o zi după ce într-o discuție telefonică, președintele kazahstanez, Kasîm-Jomart Tokaev, l-a asigurat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, de sprijinul Kazahstanului pentru depășirea crizei energetice cu care se confruntă Uniunea Europeană. Cu toate acestea, compania care administrează această conductă a făcut recurs, iar pe 11 iulie un tribunal din Krasnodar a decis să înlocuiască pedeapsa cu o amendă.

Efectele închiderii conductei pentru Kazahstan și Uniunea Europeană

Oprirea fluxului de petrol prin Conducta Consorțiului Caspic reprezintă o problemă majoră pentru administrația de la Nursultan deoarece 80% din exportul de petrol al Kazahstanului se realizează prin această conductă. Aproape 90% din petrolul transportat prin conductă este kazah, de aceea exporturile de petrol ale Rusiei nu sunt afectate. Aceasta este principala rută de export a petrolului kazah către Europa, care reprezintă cea mai importantă piață a sa. Aproximativ 70% din totalul exporturilor de petrol ale Kazahstanului merge către Uniunea Europeană. În 2021 importurile de petrol kazah ale Uniunii Europene au reprezentat doar 8%, Kazahstanul situându-se pe locul 4 în topul celor mai importanți furnizori. Pe primul loc s-a situat Federația Rusă, care a livrat 24% din totalul importurilor de petrol ale Uniunii Europene.

Kazahstanul nu are o altă rută alternativă pentru livrarea petrolului către Marea Neagră și mai apoi către Europa. Pentru a reduce din pierderile economice, Kazahstanul ar putea mări exporturile de petrol către Europa pe Marea Caspică. Petrolul ar ajunge în portul Baku de unde poate fi trimis către Europa pe trei rute: conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, cu trenul către porturile georgiene Batumi și Kulevi, sau prin conducta Baku-Supsa. Totuși, aceste rute duc la o creștere a prețurilor de transport.

După declanșarea războiul din Ucraina, Uniunea Europeană a început să caute alternative la petrolul rusesc, iar cel kazahstanez reprezintă o soluție. Blocarea tranzitului petrolului kazahstanez către Europa ar putea duce la o creștere și mai mare a prețului la carburanți. Europa se confruntă deja cu prețuri mari la benzină și motorină. Așadar, Federația Rusă ar putea bloca exportul de petrol kazahstanez ca răspuns la sancțiunile care i-au fost impuse de Uniunea Europeană și alte state europene după invadarea Ucrainei.

Pe hartă puteți vedea, cu linii roșii, o altă rută posibilă pentru petrolul kazahstanez către Europa, care trece prin Caucaz, sursă imagine: https://www.dw.com/en/russia-targets-eu-cutting-off-kazakhstans-oil-exports/a-62408644

Administrația rusă a decis închiderea portului Novorossiisk în luna martie, dar și în iunie

Nu este pentru prima dată când Rusia blochează transportul de petrol kazahstanez către Europa. Administrația rusă a închis portul Novorossiisk pentru o lună în martie și în iunie. Pe 20 iunie Federația Rusă a oprit pentru a doua oară tranzitul de petrol prin Conducta Consorțiului Caspic în mai puțin de două luni. Conducta leagă câmpurile petroliere din Kazahstan de portul rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră. Petrolul ce tranzitează conducta reprezintă aproximativ 1,2% din cererea globală. Potrivit publicației Kommersant, autoritățile ruse ar fi găsit aproximativ 50 de dispozitive neexplodate din al Doilea Război Mondial în apropierea apelor portului. Administrația portului a declarat că lucrările de deminare ar putea dura o lună. Prin această conductă și apoi prin Marea Neagră, Kazahstanul exportă cea mai mare parte a petrolului său către piețele occidentale. În aceeași zi, publicației Nexta a anunțat pe contul său de Twitter faptul că autoritățile kazahstaneze au blocat 1.700 de vagoane cu cărbune ce mergeau către Federația Rusă ca răspuns la închidere portului Novorossiissk. La scurt timp, Comitetul de Transport al Ministerului Industriei și Dezvoltării Infrastructurii al Kazahstanului a negat că ar fi blocat 1.700 de vagoane cu cărbune rusesc, menționând că nici nu exista la acel moment vagoane cu cărbune rusesc care să iasă sau să intre din/în Kazahstan.

Pe 22 martie la aproximativ o lună de la invazia rusă în Ucraina, când Rusia se confrunta cu probleme din cauza rezistenței armatei ucrainene, administrația rusă a anunțat că punctele de acostare ale portului Novorosiisk au fost afectate din cauza unei furtuni. Din acest motiv fluxul de petrol prin Conducta Consorțiului Caspic a fost oprit, iar reparațiile au durat aproape o lună. Tranzitul de petrol prin conductă a fost reluat pe 22 aprilie, dar la aproximativ două luni a fost întrerupt din nou.

După acest incident, la începutul lunii aprilie, Deutsche Welle a publicat o analiză realizată de ziarul german Handelsblatt numită „Şantajul petrolier asupra Europei și a Kazahstanului din portul Novorossiisk”. Această investigație prezintă o altă variantă cu privire la motivul închiderii conductei decât cea prezentată de autoritățile ruse. Potrivit Handelsblatt, Rusia a închis intenționat portul Novorossiisk pentru a opri fluxul de petrol prin conductă. Această decizie ar fi fost luată pentru a menține prețul petrolului ridicat și pentru a submina economia Uniunii Europene. Totodată, ziarul a cerut punctul de vedere al serviciului meteorologic german cu privire la condițiile meteo din acea perioadă. Acesta a transmis că în acea zi nu au fost condiții meteo neobișnuite care să producă distrugeri asupra infrastructurii portului Novorossiisk.  Incidentul din martie a dus la o creștere cu aproape 5% a prețului barilului de petrol brent pentru o perioadă scurtă de timp, de la aproximativ 115 dolari la 121 de dolari. Din cauza acelui incident, Kazahstanul a fost nevoit să-și reducă producția de petrol cu 20%.

Relații tot mai tensionate între Rusia și Kazahstan

Decizia administrației ruse de a închide portul Novorosiisk vine la câteva zile după declarațiile președintelui kazahstanez referitoare la republicile separatiste Osetia de sud, Abhazia, Luhansk și Donețk. Pe 17 iunie, cu ocazia participării la Forumul Economic de la Sankt-Petersburg, organizat în perioada 15-18 iunie în capitala culturală a Rusiei, președintele Kazahstanului a fost întrebat care este părerea sa și a cetățenilor kazahstanezi despre „operațiunea specială” a Federației Ruse în Ucraina. Acesta a declarat că în societatea kazahstaneză sunt păreri diferite și că țara sa nu recunoaște republicile separatiste Luhansk și Donețk.

„În Kazahstan există opinii diferite. (…) Dar, aș dori să adaug următoarele: actualul drept internațional este definit în Carta Națiunilor Unite. Cele două principii ale Cartei au intrat în contradicție: integritatea teritorială a unui stat și dreptul la auto-determinare. (…) Unii spun că integritatea teritorială a unui stat este sacră, în timp ce alții consideră că fiecare popor care este parte a unui stat are dreptul să-și creeze propriul stat și se pot separa statul principal în funcție de propriile dorințe. (…) În acest caz, ar exista peste 500 sau 600 de state în loc de 193 câte sunt astăzi membre în Organizația Națiunilor Unite. Asta ar provoca haos. Iar din acest motiv, nu recunoaștem Taiwan, Kosovo, Osetia de Sud, Abhazia. Acest principiu va fi folosit și în cazul teritoriilor cvasi-statale Luhansk și Donețk.”

Această declarație l-a pus într-o poziție delicată pe Vladimir Putin care se afla pe scenă alături de Tokaev. Rusia a recunoscut independența republicilor separatiste Abhazia, Osetia de Sud, Luhansk și Donețk, cărora le oferă sprijin politic, militar şi financiar. Tokaev este singurul lider din Uniunea Euroastiacă și OTSC care a exprimat idei contrare în prezența lui Vladimir Putin pe teme sensibile.

Pe 15 iunie, la scurt timp după sosirea la Sankt Petersburg, Tokaev a oferit un interviu pentru postul rusesc Rossiya 24, în care a menționat că țara sa nu va încălca sancțiunile impuse Rusiei de Occident. Totodată, în declarațiile oferite postului rusesc, acesta a lăsat să se înțeleagă că Moscova nu ar trebui să aștepte recunoștința Kazahstanul pentru intervenția din ianuarie a statelor Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC).

„În Rusia, unii oameni au interpretat greșit situația, susținând că Rusia a salvat Kazahstanul și că Kazahstanul ar trebui să servească și să se încline la picioarele Rusiei. Cred că acesta este un argument  complet nejustificat, care este departe de realitate.”

Astfel, Tokaev a transmis publicului rus și administrației de la Kremlin că nu va servi interesele Federației Ruse și că nu se va subordona politicii externe a acesteia. Cu doar câteva luni în urmă,  în ianuarie,  Vladimir Putin l-a ajutat pe omologul său kazah să oprească valul de proteste cu care se confrunta fosta republică sovietică. Atunci, o misiune a OTSC formată din aproximativ 2000 de soldați, majoritatea ruși, a ajutat la oprirea protestelor din Kazahstan ce amenințau stabilitatea politică și funcția de președinte al lui Tokaev. După această operațiune, Rusia spera ca va obține o mai mare influență asupra Kazahstanului ca urmare a ajutorului oferit.

În ciuda declarațiilor amintite anterior, Kazahstanul nu a condamnat invazia rusă în Ucraina și s-a abținut în cadrul votului din Adunarea Generală a ONU din martie 2022, privind condamnarea invaziei ruse. La acea dată, 141 de stat au votat pentru, 35 s-au abținut, iar 5 (Coreea de Nord, Siria, Federația Rusă, Belarus, Eritreea) au votat împotrivă. Tokaev încearcă să continue politica externă de balansare a predecesorului său între Rusia, China și Occident, dar în același timp încearcă să reducă influența Moscovei asupra Kazahstanului.

Alternative pentru transportul petrolului kazah către Europa

În ultimele luni, Kazahstanul a căutat soluții pentru a reduce din dependența pe care o are față de infrastructura feroviară și energetică a Rusiei. În luna mai, în cadrul ședinței Consiliului Suprem pentru Reforme, președintele kazah a prezentat noul plan de politică economică a țării. Acesta prevede diversificarea coridoarelor energetice și economice, care să lege Kazahstanul de piețele externe. Administrația de la Nursultan dorește să redirecționeze majoritatea exportului de petrol destinat Europei prin Azerbaidjan, Georgia și Turcia, prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan. Pe 7 iulie președintele Kazahstanului a cerut realizarea unui studiu privind posibilitatea construirii unei conducte de petrol pe sub Marea Caspică, pentru a ocoli Federația Rusă și pentru a asigura un flux continuu de petrol către Europa.

De asemenea, Kazahstanul dorește să-și redirecționeze exportul de mărfuri către Europa prin Iran și să renunțe la infrastructura rusească. În urma memorandumului semnat între Iran și Kazahstan în luna mai, o parte a transporturile de mărfuri kazahstaneze către Europa vor trece prin coridorul feroviar China-Kazahstan-Iran-Europa, reducând volumul care tranzitează Rusia. Cu ocazia vizitei lui Tokaev la Teheran din 21 iunie, acesta și-a manifestat intenția pentru a consolida cooperarea dintre Iran și Kazahstan nu doar în domeniul transportului mărfurilor ci și al energiei. Kazahstanul dorește deschiderea unui culoar energetic și prin Iran.

Până atunci, blocarea fluxului de petrol kazahstanez către Europa ar putea produce pierderi financiare importante Kazahstanului, având în vedere că resursele energetice reprezintă 75% din exporturile acestuia. Totodată, acest lucru ar putea genera o creștere a prețului petrolului și probleme Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu petrol.

Latest news

Rezultatele alegerilor prezidențiale din Kazahstan. Tokaev: „Ar trebui să urmăm o politică externă multi-vectorială”

Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidențiale din Kazahstan care au avut loc pe 20 noiembrie, actualul șef al statului,...

Noi concesii pentru Putin: Cât de pregătit e Lukașenko să implice armata belarusă în războiul din Ucraina?

Prima vizită a lui Lukașenko în Abhazia La 28 septembrie Aleksandr Lukașenko s-a întâlnit la Pitsunda cu liderul de facto...

Conferința internațională „Provocări geopolitice ale războiului ruso-ucrainean, de la Marea Neagră la Oceanul Arctic” – Media coverage

PROGRAM (Download) Comunicat-presa-Conferinta-CRSR-3-5-noiembrie-2022Download Mihai-Răzvan Ungureanu, director de proiect: Peste 40 de prezenţe europene - inteligenţe cunoscătoare ale situaţiei din Ucraina -, experţi...

Uniunea Europeană și Statele Unite au crescut importurile de aluminiu și nichel din Rusia

După invazia rusă în Ucraina, atât Uniunea Europeană cât și Statele Unite au impus numeroase sancțiuni pentru unele materii...

Conferință internațională: Geopolitical Challenges of the Russian-Ukrainian War, from the Black Sea to the Arctic Ocean

3 - 5 noiembrie 2022 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you