ArticoleOrganizația Națiunilor Unite și războiul din Ucraina

Organizația Națiunilor Unite și războiul din Ucraina

-

Pe 22 iulie a fost semnată la Istanbul, în prezența Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, Inițiativa privind transportul în siguranță al cerealelor și al produselor alimentare din porturile ucrainene. De la începutul escaladării conflictului din Ucraina, Națiunile Unite au reacționat prin organele sale instituționale, căutând să adauge eforturilor europene de atenuare a efectelor războiului din Ucraina. Mai presus de toate, Națiunile Unite reprezintă cea mai înaltă întruchipare instituțională a principiilor ordinii internaționale. Reacția sa de până acum este ilustrativă pentru eforturile globale de a proteja suveranitatea și integritatea teritorială, precum și pentru a oferi un răspuns umanitar adecvat la o criză regională cu consecințe economice și de securitate globală. Modul in care ONU își poate adapta răspunsul la propriile sale limitări structurale este, prin urmare, o provocare ce nu este legată doar de războiul din Ucraina, ci mai degrabă de viitorul relațiilor internaționale.

Limitările structurale ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite

În timp ce Rusia prezida Consiliul de Securitate al ONU la începutul războiului, întâlnirea inițială a Consiliului de Securitate al ONU din 21 februarie 2022 a devenit un for suplimentar în care s-a reiterat vehemențapozițiilor dintre Ucraina și Rusia. Schimburile dintre cele două țări privind situația de pe teren au împins ONU să își adapteze răspunsul la contextul cu care s-a confruntat: agresiunea Rusiei și capacitatea acesteia de a bloca orice posibilă rezoluție de condamnare a acestui act de agresiune. Pe 25 februarie, cu veto-ul Rusiei față de rezoluția Consiliului de Securitate propusă de Statele Unite și Albania care condamna războiul din Ucraina, Consiliul de Securitate al ONU a încercat să abordeze propriile limitări instituționale în situațiile în care interesele naționale ale unuia dintre Membrii săi permanenți – în acest caz, Rusia – s-a înfruntat cu principiile mai largi de menținere a păcii și securității pe care acest organism este responsabil să le protejeze. Astfel, pe 27 februarie a avut loc un vot în Consiliul de Securitate al ONU care a cerut Adunării Generale să organizeze o ședință de urgență pentru a aborda criza din Ucraina. Astfel de acțiuni au fost foarte rare în istoria Națiunilor Unite, Adunarea Generală a ONU întrunindu-se doar pentru a 11-a oară în istoria sa într-o sesiune de urgență pentru a aborda situația din Ucraina.

Răspunsul Adunării Generale a Națiunilor Unite

În această rară acțiune procedurală întreprinsă de Națiunile Unite, prin cea de-a unsprezecea sesiune specială de urgență a ONU, Adunarea Generală și-a exprimat „ grava îngrijorare față de rapoartele privind atacurile asupra instalațiilor civile, cum ar fi reședințe, școli și spitale, și despre victimele civile, inclusiv femei, bătrâni, persoane cu dizabilități și copii” și, cel mai important, a atras atenția asupra faptului că „operațiunile militare ale Federației Ruse în interiorul teritoriului suveran al Ucrainei sunt la o amploare pe care comunitatea internațională nu a văzut-o în Europa de decenii și că este nevoie de acţiune. ” În urma acestei întâlniri, la 2 martie a avut loc un vot în Adunarea Generală asupra rezoluției prin care se cere Rusiei „ să-și retragă imediat, complet și necondiționat toate forțele sale militare de pe teritoriul Ucrainei în limitele sale recunoscute international ”. Dintre statele membre ale Adunarii Generale a ONU, 141 de țări au votat pentru, cu 5 voturi împotrivă din partea Rusiei, Belarus, Coreea de Nord, Eritreea și Siria și 35 de abțineri, aliatul de lungă durată China refuzând să ia o poziție clară împotriva invaziei.

Odată cu escaladarea pe teren a conflictului în cursul lunii martie, presiunea asupra ONU pentru a oferi un răspuns politic și umanitar la războiul din Ucraina a crescut. Pe 23 martie, în cadrul celei de-a 8-asesiuni plenare a celei de-a 11-areuniuni de urgență a Adunării Generale a Națiunilor Unite au fost propuse două rezoluții concurente care abordau situația umanitară din Ucraina. Adunarea Generală a ONU nu a reușit să adopte o rezoluție propusă de Africa de Sud și susținută de Rusia – Situația umanitară care rezultă din conflictul din Ucraina (A/ES-11/L.3) –și a adoptat în schimb rezoluția Consecințele umanitare ale agresiunii împotriva Ucrainei (A/ ES-11/L.2), „recunoscând că ofensiva militară a Federației Ruse în interiorul teritoriului suveran al Ucrainei și consecințele sale umanitare sunt de o amploare pe care comunitatea internațională nu a văzut-o în Europa de decenii” și făcând apel la Rusia să-și oprească ofensiva militară, precum și la statele membre ale ONU să sprijine eforturile umanitare ale Națiunilor Unite, precum și rolul de coordonare al Secretarului General al Națiunilor Unite.

Eforturile umanitare ale Secretarului General al Națiunilor Unite

Odată cu semnarea Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră între ONU, Turcia și Ucraina precum și între ONU, Turcia și Rusia privind transportul prin Marea Neagră de cereale și îngrășăminte din cele două țări, eforturile umanitare derulate de Secretarul General și echipa sa, de la începutul lunii aprilie si pana in prezent au devenit publice. Într-adevăr, trebuie remarcat faptul că răspunsul Secretarului General la războiul din Ucraina a fost consecvent încă de la începutul acestei crize. Condamnând operațiunea militară rusă pe teritoriul suveran al Ucrainei, Secretarul General al ONU Antonio Guterres a subliniat că astfel de acțiuni unilaterale sunt în opoziție directă cu Carta ONU, deoarece „folosirea forței de către o țară împotriva alteia reprezintă repudierea principiilor pe care fiecare țară s-a angajat să le respecte”. De la începutul războiului, Secretarul General a cerut detensionarea situatiei, subliniind imensul bilanț al suferinței umane și pierderilor de vieți omenești în Ucraina, precum și necesitatea de a accelera negocierile pentru pace. În aprilie, Antonio Guterres a vizitat atât Rusia, cât și Ucraina. Deși vizita a fost înconjurată de critici cu privire la decizia de a vizita pentru prima dată Moscova si nu Kiev-ul și a fost umbrită de atacul Rusiei asupra Kievului în timpul discuțiilor pe care Guterres le-a a avut cu președintele Volodymyr Zelenskyy, aceasta vizita a dus in final la evacuarea civililor de la Uzina Azovstal de la Mariupol.

În timpul acestui angajament, Secretarul General al ONU a vizitat și Turcia, acum semnatară și garant al Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră, negociată cu Ucraina și Rusia. Acordul care a fost semnat cu Ucraina – singurul dintre cele două care este în prezent public – asigură trecerea în siguranță a navelor care transportă cereale din porturile ucrainene Odesa, Chornomorsk și Yuzhnyi prin Marea Neagră până la Istanbul, unde inspectori ai ONU, Turciei, Ucrainei și Rusiei garantează că în condițiile noului înființat Centru Comun de Coordonare (JCC) aceste nave transportă doar produsele specificate, permițându-le să continue navigația către alte destinații. În ciuda atacului rusesc asupra portului Odesa la o zi dupa semnarea acordului , această înțelegere a fost păstrată până acum, permițând primelor nave care transporta cereale ucrainene să navigheze prin Marea Neagră.

Acum este clar că orice mici succese pe care Națiunile Unite le-ar putea obține în medierea în acest război depind nu numai de eforturile Secretarului General – care trebuie să medieze atât diviziunile Consiliului de Securitate al ONU, cât și competiția din Adunarea Generală a ONU – dar și de sprijinul puterilor regionale precum Turcia și al țărilor vecine care sunt esențiale în implementarea acestor eforturi diplomatice, precum și în sprijinirea eforturilor umanitare. Într-adevăr, pe teren în România, Republica Moldova și Polonia, prezența sporită a Națiunilor Unite prin multitudinea sa de organizații umanitare, precum UNHCR și UNICEF, a fost deosebit de importantă în coordonarea răspunsului la criza refugiaților pe care războiul din Ucraina l-a generat.

După șase luni de război, când astfel de eforturi de a pune capăt războiului din Ucraina sunt în cel mai bun caz negocieri ad-hoc și inițiative disparate ale diverșilor membri ai ONU de a juca rolul de mediator principal, când încetarea focului rămâne incertă și când noi probleme precum siguranța centralei nucleare din Zaporizhzhia, ies la iveală, angajamentul continuu al Secretarului General al ONU în reunirea părților – fie doar pentru a rezolva dosare specifice, așa cum a sugerat recenta vizită a Secretarului General în Ucraina – poate face o mare diferență in atenuarea suferinței civililor prinși în acest război, dar cel mai important, poate răspunde la implicațiile economice și de securitate pe care acest conflict le-a provocat la nivel global.

Latest news

Propaganda rusă în contextul războiului Israel-Hamas: mesaje anti-ucrainene și israelofobe

Două luni au trecut de la atacul Hamas asupra Israelului, un eveniment de un tragism excepțional care a costat...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

PROGRAM (Download) Link spre comunicatul de presă Media Coverage https://www.youtube.com/watch?v=XEYYGLVzrcs În cadrul Conferinței Internaționale a Centrului Român de Studii Ruse din cadrul Universității...

Comunicat de presă. Conferință internațională: „20 de luni de la invazia Rusiei în Ucraina”

Centrul Român de Studii Ruse al Universității Bucureşti organizează în perioada 9-11 noiembrie 2023, cea de a doua conferință...

Conferință internațională: „20 Months After the Russian Invasion in Ukraine. What Has Been Done, What Needs to Be Done in the Near Future, What...

9 – 11 noiembrie 2023 Sunteți bineveniți să participați online. Acesta este un eveniment academic, destinat studenților, tinerilor cercetători și experților....

Laurențiu Pleșca, despre „șarada politică” din Găgăuzia, la TV8.md

„Cu toate că în chestiunea numirii Comitetului Executiv de la Comrat legea este de partea Adunării Populare, acest conflict...

Centrul român de studii ruse, amintit de gazeta rusească Kommersant

„Armand Goşu, de la Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea din București, a declarat: "Moldova și România...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you