După invazia rusă în Ucraina, atât Uniunea Europeană cât și Statele Unite au impus numeroase sancțiuni pentru unele materii prime, produse, persoane, companii și instituții rusești. Cu toate acestea, importurile de aluminiu și nichel din Rusia au crescut considerabil.
O analiză Reuters publicată pe 7 septembrie, arată că în perioada martie-iunie Uniunea Europeană și Statele Unite au crescut importurile de aluminiu brut și nichel din Federația Rusă. În această perioadă, importurile de nichel ale Uniunii Europene au crescut cu aproximativ 22%, iar cele ale Statelor Unite cu 70% față de aceeași perioadă a anului precedent. În ceea ce privește aluminiul, în primele patru luni ale conflictului dintre Rusia și Ucraina, Uniunea Europeană a fost cel mai mare importator de aluminiu rusesc. În perioada martie-iunie, importurile UE de aluminiu din Rusia au crescut cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. De cealaltă parte, Statele Unite au crescut importurile de aluminiu din Rusia cu 21% față de perioada martie-iunie a anului trecut. Rusia este al doilea cel mai mare producător de aluminiu din lume, după China, și al treilea cel mai mare producător de nichel.
Potrivit Eurostat, în anul 2021, 40% din importurile de nichel și 7% din cele de aluminiu ale Uniunii Europene, au provenit din Federația Rusă. Nichelul și aluminiul din Rusia sunt printre materiile prime care au fost scutite de sancțiuni de către Uniunea Europeană și Statele Unite după începerea războiului. Acestea sunt deosebit de importante pentru industria siderurgică, auto, aeronautică și de apărare. Pentru moment, industria și economia americană, dar în special cea europeană, nu pot suporta șocul generat de efectele unor sancțiuni impuse importului de aluminu și nichel din Rusia. Efectele sancțiunilor asupra aluminiului au putut fi observate cu câțiva ani în urmă. În aprilie 2018 Administrația Trump a impus sancțiuni importurilor de aluminiu din Rusia, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a prețului la acest produs. În doar câteva zile de la implementarea acestei măsuri, prețurile la aluminiu au crescut cu 30%. Din această cauză, industria americană, dar şi cea europeană au fost grav afectate. De aceea, în ianuarie 2019, Administrația Trump a fost nevoită să ridice sancțiunile.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, dependența de importurile de aluminiu va continua să crească din cauza scăderii producției interne.
Uniunea Europeană și-a redus cu 50% capacitatea de producție a aluminiului
În ultimul an, din cauza prețurilor mari la energie, statele membre au probleme în ceea ce privește prelucrarea anumitor materii prime, în special metale (aluminiu, zinc și oțel). Multe topitorii de aluminiu, zinc și oțel din Europa și Uniunea Europenă au fost închise sau și-au redus capacitatea de producție.
Topitorii de aluminiu din Europa care au fost închise sau și-au redus producția:
1. Muntenegru – KAP – închisă în ianuarie 2022.
2. Slovacia – Slovalco – va fi închisă până la sfâșitul lui septembrie 2022.
3. Slovenia – Talum – a redus producția cu 80%.
4. Olanda – DAMCO Aluminium Delfzijl – a oprit producția de aluminiu din octombrie 2021.
5. România – Alro Slatina – a redus producția cu 60%.
6. Franța – Aluminium Dunkerque a redus producția cu 15% din ianuarie 2022.
7. Germania – TRIMET Aluminium Essen – a redus producția cu 50% din martie 2022.
8. Germania – TRIMET Hamburg – a redus producția cu 30% din Octombrie 2021.
9. Germania – TRIMET Voerde – a redus producția cu 30% din Octombrie 2021.
Topitorii de zinc din Europa care au fost închise sau și-au redus producția:
1. Italia – Portovesme – producția a fost oprită în noiembrie 2021.
2. Bulgaria – KCM – a fost închisă în august 2022.
3. Olanda – Budel – producția a fost oprită în august 2022.
4. Belgia – Balen –producția a fost oprită de la 1 septembrie 2022.
5. Franța – Auby – funcționează la capacitate redusă din martie 2022.
Așadar, din cele nouă topitorii ale Uniunii Europene, trei au fost oprite iar două au fost nevoite să-și reducă producția. Astfel, Uniunea Europeană a pierdut jumătate din capacitatea de producție a aluminiului și a zincului. Acest lucru va consolida poziția Federației Ruse, care se află pe locul doi în topul celor mai mari exportatori de aluminiu, după Canada.
Industria oțelului
În ultimul an, mai multe combinatele siderurgice din Franța, Croația, Finlanda, Olanda, Spania, Bulgaria, Polonia, Cehia și Austria au fost nevoite să-și reducă producția de oțel. Totodată, opt combinate siderurgice din Italia (2), Germania (2), Franța (1), Cehia (1), Polonia (1), și Slovacia (1) au sistat temporar sau definitiv producția de oțel din cauza costurilor mari la energie. În 2021 Turcia s-a aflat pe primul loc (15%) în ceea ce privește importurile de oțel ale Uniunii Europene, urmată de Rusia (12,3%), India (11,7) și Ucraina (8,4%). Uniunea Europeană a interzis importurile la unele produse din oțel din Rusia, iar din cauza războiului Ucraina a pierdut 40% din capacitatea de producție a oțelului. Prin urmare, UE va trebui să se reorienteze către India și Turcia.
Așadar, în perioada următoare, nu vor crește doar importurile de aluminiu și nichel ale Uniunii Europene, dar și cele de zinc și oțel. În ceea ce privește primele două, dacă Uniunea Europeană nu va găsi o altă sursă, importurile din Federația Rusă vor continua să crească. În cazul oțelului, este de așteptat ca în perioada următoare India și Turcia să își consolideze pozițiile de principali furnizori ai UE.
