ArticoleRezultatele alegerilor prezidențiale din Kazahstan. Tokaev: „Ar trebui să...

Rezultatele alegerilor prezidențiale din Kazahstan. Tokaev: „Ar trebui să urmăm o politică externă multi-vectorială”

-

Potrivit rezultatelor preliminare ale alegerilor prezidențiale din Kazahstan care au avut loc pe 20 noiembrie, actualul șef al statului, Kasîm-Jomart Tokaev a câștigat detașat cu 81,31% din voturi, care înseamnă 6.456.392 de voturi, transmite Zakon.kz.

„Kazahstanul ar trebui să urmeze o politică multi-vectorală”, a declarat președintele kazah reporterilor după rezultatele la alegerile prezidențiale de duminică.

„Cred că, având în vedere situația noastră geopolitică, având în vedere faptul că avem peste 500 de miliarde de dolari implicați în economia noastră, având în vedere că există companii globale care operează pe piața noastră, trebuie pur și simplu să urmărim o politică multi-vectorială, cum se spune acum în politica externă”, a spus Tokaev. Ceea ce poate fi interpretat, la o distanță mai mare de Federația Rusă, pentru a nu risca sancțiuni, dar și pentru a profita la maximum de implicațiile războiului (multe dintre companiile rusești își mută sediul și operațiunile în Kazahstan).

Dacă la scrutinul din 9 iunie 2019, Tokaev a câștigat alegerile prezidențiale anticipate cu 70,96% din voturi având susținerea nelimitată a fostului lider kazah, Nursultan Nazarbaev, observăm că acum rezultatul de peste 81% dintre voturi este în creștere iar puterea actualului președinte s-a consolidat mai ales prin înlăturarea de la butoanele puterii a mai mulți membri ai familiei Nazarbaev.

Totuși nu trebuie să uităm de protestele sângeroase din ianuarie, anul acesta în care au fost omorâte cel puțin 230 de persoane. Versiunea oficială fiind că în Kazahstan au început proteste masive, iar locuitorii orașelor Zhanaozen și Aktau din vestul țării s-au opus, nu doar dublării prețurilor la gazul lichefiat, ci și corupției, iar protestele s-au extins ulterior și în alte orașe, mai ales în cel mai mare oraș kazah Alma-Ata, iar mai apoi și în capitala Astana. Ca răspuns, autoritățile au declarat stare de urgență în toată țara până pe 19 ianuarie și au lansat o operațiune de combatere a terorismului. Situația economică a țării este una precară, iar populația a protestat pentru o schimbare reală, dar cu toate acestea nu s-a întâmplat altceva, decât o luptă între clanul Tokaev și clanul Nazarbaev, primul urmărind să înlăture membrii celui de-al doilea din toate structurile statului și să obțină monopolul puterii.

Rezultatele la alegerile prezidențiale pentru ceilalți 5 candidați la funcția de președinte al Kazahstanului: 206.206 sau 2,6% dintre alegători au votat pentru Karakat Abden; pentru Nurlan Auesbaev – 176.116, sau 2,22%; pentru Zhiguli Dayrabaev – 271.641, sau 3,42%; pentru Meiram Kazhyken – 200.907, sau 2,53%; pentru Saltanat Tursynbekova – 168.731, sau 2,12%. Trebuie subliniat însă că, nici de această dată nu a existat un reprezentant real al opoziției kazahe, căruia să-i fie permisă participarea în cursa electorală, iar cele două femei candidate la funcția de șef de stat au fost introduse pe lista candidaților doar de fațadă.

De menționat este și introducerea unui element nou în care alegătorii au opțiunea de a alege să nu voteze nici un candidat, practic un vot anti-sistem. Această opțiune a fost aleasă de către 460.484 sau 5,8% dintre alegători care au votat împotriva tuturor.

Nu se poate nega faptul că Republica Kazahstan trece prin transformări radicale. În aprilie, Tokaev a propus organizarea unui referendum asupra mai multor chestiuni importante referitoare la funcția de șef de stat. Amendamentele la Constituție au fost susținute de 77,18% dintre alegători, iar pe 8 iunie, modificările au intrat în vigoare. Amendamentele sunt menite să consolideze tranziția finală de la o formă de guvernare „super-prezidențială” la o republică prezidențială cu un parlament influent și un guvern cu puteri sporite. În acest scop, amendamentele reduc concentrarea excesivă a puterilor prezidențiale. În special, participarea șefului statului la formarea camerei superioare a parlamentului este redusă, iar influența sa asupra organelor reprezentative și executive locale este limitată. Și desigur, cel mai important, s-a introdus regula unui singur mandat, dar cu o durată mai mare, de 7 ani, această reformă a fost cea mai lăudată de comunitatea internațională, mai ales că nu există o inițiativă de acest gen în regiunea statelor ex-sovietice și nu este o normă întâlnită nici în majoritatea statelor democratice.

În urmă cu câteva luni, se credea că referendumul asupra constituției a fost un vot de încredere pentru Tokaev, mai ales că unul dintre cele mai memorabile amendamente l-a reprezentat eliminarea statutului “Elbasy” (acest titlu care înseamnă lider al națiunii, a fost unul dintre elementele importante ale cultului personalității lui Nazarbaev), argumentul fiind că meritele sale sunt cunoscute.

Este curios faptul că, regula celor „7 ani la putere fără drept de realegere” nu va intra în vigoare în mandatul actualului președinte, ci abia în anul 2027. Acest lucru se va întâmpla deoarece Tokaev a promis că va introduce un nou amendament la constituție după alegerile anticipate, deși nimic nu l-a împiedicat să o facă înaintea lor.

De acum înainte, alegerile prezidențiale vor avea loc odată la 5 ani (până în toamna lui 2027), iar apoi – un mandat de 7 ani (până în 2034). Desigur această modificare nu îl afectează pe Tokaev, nici nu schimbă esența și beneficiile implicite, dar este adevărat că s-au organizat alegeri prezidențiale acum pentru a exclude ca pe viitor (dacă se va menține modificarea în constituția kazahă) impactul factorilor interni și externi negativi asupra stabilității puterii în următorii 5 ani.

Latest news

Semn al recunoștinței sau încercare de atragere a armatei belaruse în război? Scurte comentarii privind vizita lui Vladimir Putin la Minsk

Sfârșitul anului trecut a fost destul de agitat pentru liderii occidentali preocupați de posibilitatea intrării armatei belaruse în războiul...

Efectul de mobilizare: Trezirea societăților civile ruse în urma războiului din Ucraina

* Unele link-uri către site-urile asociate cu guvernul rus pot fi accesate numai folosind VPN sau adrese IP non-UE În...

Pagube colaterale? Relațiile dintre Norvegia și Rusia și războiul din Ucraina

Care este impactul pe termen scurt al conflictului din Ucraina asupra relațiilor norvegiano-ruse și ce va aduce acesta în...

Noi concesii pentru Putin: Cât de pregătit e Lukașenko să implice armata belarusă în războiul din Ucraina?

Prima vizită a lui Lukașenko în Abhazia La 28 septembrie Aleksandr Lukașenko s-a întâlnit la Pitsunda cu liderul de facto...

Conferința internațională „Provocări geopolitice ale războiului ruso-ucrainean, de la Marea Neagră la Oceanul Arctic” – Media coverage

PROGRAM (Download) Comunicat-presa-Conferinta-CRSR-3-5-noiembrie-2022Download Mihai-Răzvan Ungureanu, director de proiect: Peste 40 de prezenţe europene - inteligenţe cunoscătoare ale situaţiei din Ucraina -, experţi...

Must read

You might also likeRELATED
Recommended to you