Cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene care va avea loc în Republica Moldova pe 1 iunie 2023 este un eveniment important pentru Chișinău care are astfel ocazia de a atrage atenția comunității europene asupra problemelor cu care se confruntă autoritățile moldovenești, dar și asupra oportunităților pe care acest stat le poate oferi familiei europeane.
Mai mult decât atât, la Chișinău avut loc un eveniment premergător – Adunarea națională “Moldova Europeană”, care a adunat peste 70,000 de cetățeni moldoveni ce și-au afirmat dorința fermă ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană și au scandat “Moldova este Europa. Europa este Moldova.”
La acest eveniment a participat și Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, care a declarat că, până la sfârșitul anului 2023, Republica Moldova va deschide capitolele de negociere cu Uniunea Europeană. De cealaltă parte, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a afirmat că agenda de integrare a țării este stabilită pentru anul 2030 – an în care Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană.
Republica Moldova, încă din primul moment al invaziei Federației Ruse în Ucraina, s-a poziționat ca stat care susține integritatea teritorială a statului ucrainean și condamnă războiul, aliniindu-se sancțiunilor comunității internaționale împotriva Rusiei. Mai mult decât atât, în Republica Moldova s-au refugiat inițial peste 700 de mii de ucraineni, dintre care 100 de mii au rămas pe teritoriul Moldovei și beneficiază de asistență specifică: hrană, cazare și servicii medicale.
Beneficiile pe care le poate obține Republica Moldova prin găzduirea Summit-ului Comunității Politice Europene sunt considerabile: în primul rând, vizibilitatea internațională și impactul asupra eforturilor diplomatice ale Republicii Moldova.
Prezența a 47 de șefi de stat și de guvern, împreună cu leadership-ul Comisiei Europene, Parlamentului European și Consiliului European denotă o atenție sporită față de Republica Moldova și de pașii pe care aceasta îi inițiază în parcursul ei pro-european. Acest eveniment fără precedent oferă o platformă de dialog prin intermediul căreia guvernul de la Chișinău poate solicita mai multă asistență macro-economică pentru implementarea reformelor europene, pentru depășirea crizei energetice, scăderii nivelului inflației, dar și pentru a contracara acțiunile subversive, catalogate drept război hibrid, ale Federației Ruse și pentru gestionarea fluxului mare de refugiați ucraineni.
În acest moment, contactele diplomatice cu liderii europeni sunt mai apropiate ca niciodată, Republica Moldova având toate ușile deschise pentru a-și urmări agenda sa politică. Este o conjunctură nouă pentru această țară, dacă ne amintim că, în perioada 2015-2019, Chișinăul, capturat de oligarhul Vladimir Plahotniuc, a căzut în dizgrația oficialilor europeni, iar asistența economică pentru Republica Moldova a fost înghețată. În pofida dificultăților politice și economice, Republica Moldova a dat dovadă de reziliență, a menținut statutul de pace în țară, dar și s-a afirmat ca un promotor al păcii, în pofida războiului din Ucraina.
Dacă, înainte de izbucnirea războiului, Ministerul de Externe de la Chișinău avea o agendă mai puțin încărcată , acum înregistrează zeci de vizite oficiale. Practic nu există oficial european de rang înalt care să nu fi vizitat încă capitala Moldovei, iar vizita Maiei Sandu la Varșovia, alături de Președintele SUA, Joe Biden a reprezentat un moment culminant în diplomația moldovenească. De asemenea demnă de menționat este și prima vizită a unui oficial moldovean în Canada, la Ottawa, pe 11 mai 2023, unde Maia Sandu a avut o întrevedere importantă cu prim ministrul Canadei, Justin Trudeau, mai ales prin prisma faptului că statul canadian co-prezidează, împreună cu Germania, Grupul de Lucru pentru ajutorarea refugiaților ucraineni, din cadrul Platformei de Sprijin pentru Moldova.
Accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană pentru țări ca Republica Moldova și Ucraina este tot mai intens dezbătută la Chișinău și Kiev, mai ales că războiul din Ucraina diminuează eforturile pe care trebuie să le facă cele două state în plan politic. Desigur, capitolele de negociere tehnice rămân o mare provocare, în principal cele de la capitolele justiție și indicatorii macro-economici, aici fiind nevoie de un efort birocratic uriaș, dar și de timp pentru a le încheia.
Atragerea de investiții și dezvoltarea relațiilor economice cu statele europene este un alt obiectiv pe care și-l propune Republica Moldova prin găzduirea acestui summit. Republica Moldova a beneficiat deja de o întreagă campanie de strângere de fonduri prin cele trei conferințe ale donatorilor, organizate la Berlin, București și Paris. Efortul de colaborare al Franței, Germaniei și României a venit ca o consecință a faptului că Republica Moldova găzduiește cei mai mulți refugiați ucraineni pe cap de locuitor din Europa. Iar rezultatul conferințelor donatorilor au dus la un pachet de asistență financiară format din împrumuturi și sprijin bugetar care se apropie de 1,5 miliarde de euro. De aceea, este nevoie ca, prin acest summit, Moldova să atragă și asistență macro-financiară, dar și investiții străine directe pentru a se putea menține pe linia de plutire.
Comunitatea Politică Europeană reprezintă și o potențială soluție a chestiunii securității regionale, bazele acestei instituții fiind create ca reacție la războiul din Ucraina.
Rachetele rusești au încălcat suveranitatea Republicii Moldova, zburând deasupra spațiului aerian al acesteia, provocând pagube materiale și punând în pericol civilii atunci când resturi de rachete au căzut pe teritoriul ei. Prin urmare, președinta Maia Sandu a solicitat investiții urgente în Armata Națională și modernizarea sistemelor de supraveghere și apărare aeriană, ținând seama de faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a informat Consiliul European în februarie anul acesta asupra planului serviciilor secrete ruse de a răsturna regimul democratic al Republicii Moldova și de a obține controlul asupra țării. Această informație a fost confirmată ulterior și de autoritățile de la Chișinău, care au declarat că informațiile indică un complot al Rusiei, în scopul înlăturării prin violență a actualei conduceri pro-europene din Republica Moldova.
Rusia continuă să se folosească de oligarhi și de forțe politice pro-ruse, precum Partidul Șor sau Partidul Socialiștilor, pentru a destabiliza Moldova. Partidul Șor a fost acuzat că recrutează cetățeni, profitând de situația lor economică vulnerabilă, oferind stimulente financiare pentru a participa la proteste antiguvernamentale începute încă din august 2022 până în prezent. Liderul partidului, Ilan Șor, a fugit din Moldova în 2019, după ce a fost găsit vinovat de spălare de bani și delapidare, într-un dosar de fraudă reprezentând sustragerea a aproximativ 1 miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova. Iar mai nou, în luna mai a acestui an, candidatul partidului Șor a câștigat alegerile pentru Bașcanul (postul de guvernator) Găgăuziei, regiunea autonomă pro-rusă a Moldovei care de asemenea reprezintă un focar de destabilizare pentru autoritățile de la Chișinău.
Toate aceste elemente care periclitează suveranitatea Moldovei și pun în pericol integritatea ei teritorială, se așteaptă a fi discutate în cadrul summitului, iar autoritățile de la Chișinău speră că vor fi găsite soluții de contracarare a provocărilor, dezinformării și, în general, a tuturor atacurilor hibride care vin dinspre Federația Rusă.
Rămâne de văzut dacă Republica Moldova va obține ce tot ce și-a propus prin găzduirea acestui eveniment major, care conferă Chișinăului, pentru o zi, statutul de “capitală a Europei”. Reprezintă mai ales o modalitate prin care statele non-UE pot interacționa mult mai constructiv cu statele membre UE. Nu în ultimul rând, Republica Moldova, Ucraina și Georgia își pot identifica susținătorii în efortul lor de integrare în Uniunea Europeană, mai ales că primele două țări au primit acum un an statutul de țări candidate la aderare la Uniunea Europeană, iar Georgia, perspective de aderare la UE.
Foto credit: Laurențiu Pleșca
