Agresiunea Rusiei prezintă un risc substanțial pentru viabilitatea rutelor alternative de export de cereale ucrainene. Un atac recent asupra unui hangar de cereale situat de-a lungul fluviului Dunărea, la Reni, s-a soldat cu șase persoane rănite, un depozit de cereale a luat foc, iar mai multe cisterne de combustibil au fost avariate. Fluviul Dunărea a devenit o linie de salvare economică vitală pentru Ucraina, iar atacurile fără precedent au îngreunat exportul de cereale al Ucrainei.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, folosește pentru prima dată ceea ce Ucraina a obținut la summitul NATO de la Vilnius din 11-12 iulie, și anume că Kievul a solicitat o reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de ambasadori. Obiectivul principal al acestei reuniuni a Consiliului va fi abordarea preocupărilor de securitate legate de Marea Neagră, în special crearea unui coridor pentru exporturile de cereale ucrainene.
În ultima săptămână, Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa. Aceste atacuri s-au soldat cu victime, distrugeri importante și pierderea a zeci de mii de tone de cereale. Seria de atacuri a început la scurt timp după ce Moscova s-a retras din acordul care permitea exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră.
Ca urmare a blocadei Rusiei la Marea Neagră pentru navele care transportau grâu din Odessa, Cernomorsk și Yuzhniysk, Ucraina și-a redirecționat atenția către utilizarea porturilor dunărene.
Cu toate acestea, similar răspunsului lor după oprirea exporturilor de grâu din nord-vest, Moscova a inițiat bombardamente asupra porturilor dunărene Izmail și Reni, care sunt situate la doar câțiva kilometri de granița cu România. Acest incident oferă detalii despre confruntarea aeriană dintre unitățile antiaeriene ucrainene și dronele Shahed-136 desfășurate de ruși în încercarea lor de a distruge silozurile de cereale.
Potrivit lui Oleksandr Tarnavskii, comandantul forțelor ucrainene din sud, rușii înregistrează pierderi semnificative în urma contraofensivei ucrainene. Cu toate acestea, progresul forțelor ucrainene este lent, parțial din cauza avantajului substanțial al Rusiei în războiul electronic, pe care Ucraina nu are capacitatea de a-l contracara eficient. Acest dezavantaj este deosebit de evident în Odesa, Reni și Izmail, care au fost puternic vizate de atacuri rusești repetate în ultimele zile.
În prezent, Rusia posedă sisteme puternice care submină operațiunile forțelor de apărare ucrainene. Aceste sisteme sunt numeroase, iar Rusia le folosește pe scară largă pentru a suplimenta atacurile dronelor iraniene Shahed asupra infrastructurii ucrainene, în special în porturile în care sunt depozitate cantități mari de cereale. Dacă aliații NATO ar oferi mai mult sprijin Ucrainei prin furnizarea de echipamente de bruiaj (care sunt folosite pentru a perturba comunicațiile, sistemele GPS și radar și alte sisteme electronice), ar fi redusă necesitatea de a doborî dronele cu rachete antiaeriene. În schimb, forțele ucrainene ar putea utiliza războiul electronic pentru a forța dronele să aterizeze sau pentru a le intercepta, atenuând astfel mai eficient amenințarea reprezentată de dronele inamice.
Începând cu 20 iunie, Moscova consideră că orice navă care navighează spre porturile ucrainene este periculoasă. Cerealele din Ucraina trebuie astfel să găsească o rută alternativă, poate una care să treacă prin România. Autoritățile române nu pot gestiona singure situația actuală, potrivit profesioniștilor din piața agricolă, mai ales în condițiile în care cantitatea de cereale produsă în acest sezon a fost peste nivelul normal.
Rusia a spus clar că dorește să împiedice exporturile de cereale ucrainene. Potrivit anunțului Moscovei, există probleme de navigație în regiunile de nord-vest și sud-est ale Mării Negre. Odată cu retragerea Rusiei din Acordul privind cerealele semnat de Ucraina și Rusia și mediat de Națiunile Unite, orice navă care navighează spre porturile ucrainene este considerată ca având arme la bord. Astfel, pentru a transporta cereale, Ucraina intenționează să folosească mările teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei.
Mările teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei par a fi ruta cea mai favorabilă pentru Ucraina, având în vedere că Rusia a avertizat în mod oficial navele care călătoresc spre cele trei porturi ucrainene că riscă să se confrunte cu repercusiuni dure. O distanță de 40 de kilometri de la țărm este creată de o zonă maritimă de 22 de kilometri (12 mile nautice), care este desemnată ca fiind apele naționale, urmată de o altă zonă contiguă de 22 de kilometri care se află sub suveranitatea celor trei state NATO. Zona economică exclusivă, cu o lungime de 200 de mile nautice (370 km), este situată mai departe. România deține Marea Neagră de la Sulina, în sud, până la granița cu Bulgaria. Apele bulgare și turcești se află, de asemenea, sub jurisdicția NATO.
Se anticipează că Organizația Națiunilor Unite va sprijini noua rută de export cu ajutorul României și al celorlalte două state. Prețul cerealelor a crescut semnificativ ca urmare a deciziei Rusiei de a părăsi acordul care autoriza trecerea cerealelor ucrainene.
Pe toată durata acordului privind cerealele, care a durat un an, Rusia nu a reușit să îl valorifice în avantajul său, subestimând evoluția dinamicii puterii. Inițial, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a văzut în acord o modalitate de a obține o influență suplimentară asupra Ucrainei și a Occidentului. Cu toate acestea, rolul Moscovei în acord s-a diminuat, devenind doar simbolic. În consecință, Rusia a recurs la considerarea porturilor ucrainene drept ținte legitime și la utilizarea acordului ca monedă de schimb pentru a obține mai multe beneficii și pentru a slăbi sancțiunile occidentale.
Sursa foto: dsns.gov.ua
